Florii, Paşte şi Pesah

Săptămâna care urmează este una importantă din punct de vedere spiritual pentru clujeni. În comunităţile catolice şi reformate se sărbătoreşte Paştele – Învierea Domnului, iar în comunitatea ortodoxă şi greco-catolică sunt Floriile – Intrarea Domnului Isus Cristos în Ierusalim.

Data Paştelui Catolic este stabilită printr-o regulă foarte clară şi simplă: prima duminică de după prima lună plină de după echinoxul de primăvară. Bisericile din Cluj care sărbătoresc la sfârşit de săptămână Paştele sunt mai multe.

Paştele catolic

Biserica Romano-Catolică cu lăcaşe de cult Biserica Sfântul Mihail din Piaţa Unirii, Biserica Calvaria de pe Calea Mănăştur, Biserica Sfinţii Petru şi Pavel din Mărăşti (Bulevardul 21 Decembrie 1989), Biserica Franciscană din Piaţa Muzeului vor ţine slujbele în limba maghiară. Biserica „Sfânta Treime” va avea serviciul religios şi în limba română după următorul program: Joia Mare de la ora 18.00 Liturghia Solemnă în care se aminteşte de spălarea picioarelor ucenicilor şi de Cina cea de Taină a lui Isus din Nazaret cu Apostolii. Este slujba de peste an când se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Vineri de la ora 18.30 are loc slujba numită Patimile Domnului.

Vinerea Mare este ziua grea a Patimilor şi Răstignirii lui Isus Christos. La Roma este ziua în care Papa duce crucea în cadrul celebrei procesiuni de la Colosseum. În biserici este o zi specială în care altarul este dezgolit, fără cruce, sfeşnice sau feţe de altar. Slujba de la ora 18.30 are trei părţi: lecturi din Sfânta Scriptură (se citeşte Patima Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan), adorarea sfintei cruci şi distribuirea Sfintei Împărtăşanii. Sâmbătă de la ora 20.00 va avea loc Vigilia Pascală. Este o noapte de priveghere în cinstea Domnului, astfel încât romano-catolicii, după modelul din evanghelii, ţinând candele aprinse în mâini (ca să fie ca slujitorul care îşi aşteaptă stăpânul veghind, şi astfel să fie aşezat la masa ospăţului) vor primi binecuvântare focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Christos – Lumina Lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor. La finalul slujbei se va face o procesiune cu lumânarea pascală, simblul Învierii, pe străzile din jurul Bisericii. La Vatican în Basilica San Pietro din Roma, Papa Francisc va rosti tradiţionalul mesaj „Urbi et Orbi”, în care urarea pascală este adresată în numeroase limbi. Duminică dimineaţa de la ora 9.30 are loc Liturghia de Paşti.

Paştele reformat

Alţi creştini care sărbătoresc Paştile duminică sunt cei reformaţi cu toate nominaţiile lor. La Cluj îi regăsim pe calvini, evanghelicii lutherani şi pe unitarieni. Slujbele în aceste lăcaşele aparţinătoare  acestui de cult se ţin toate în maghiară. Sunt slujbe care nu au amploarea şi bogăţia de semnificaţii din bisericile catolice. Constă în citirea textelor din evanghelii şi în cântece religioase, dar se călăuzesc după cele patru principii ale Reformei: Sola Scriptura – numai Biblia, Sola Fide – numai Credinţa, Sola Graţia – numai Harul divin şi Sola Christus – numai Hristos. Slujbele speciale de pomenire a patimilor şi morţii lui Isus se desfăşoară joi şi vineri seara de la ora 18.00 sau 19.00, sâmbătă nu sunt slujbe speciale, iar duminică se ţine Slujba de Învierea Domnului.

Ortodocşii sărbătoresc Floriile

La ortodocşi, duminică este sărbătoarea Floriilor, când se celebrează intrarea lui Isus în Ierusalim călare pe un măgar şi Isus este întâmpinat ca un rege spiritual al iudeilor. Duminica Floriilor marchează începutul Săptămânii Patimilor, dar tradiţia precreştină atribuie acestei zile semnificaţia renaşterii naturii. Floriile sunt sărbătorite ca onomastică a tuturor celor care poartă nume de floare. De Florii este dezlegare la peşte.

Pesach pentru evrei

Anul acesta de 4 aprilie începe şi Paştele evreiesc al anului 5775. El ţine şapte zile. În tradiţia evreiască o sărbătoare începe în seara precedentă. Evreii celebrează plecarea din Egipt, în urmă cu mai bine de 3.000 de ani, şi sfârşitul sclaviei. De Pesach, evreii se adună la Seder (în traducere „ordine”) – o masă la care se spune povestea Exodului şi se consumă anumite alimente, care amintesc de acesta. În toate zilele de Paşti, evreilor le este interzis să consume alimente făcute cu drojdie. De aceea, pâinea tradiţională a acestei sărbători este matzah – o pâine nedospită, asemeni celei pe care evreii au copt-o în graba plecării din Egipt. Înainte de venirea Paştilor, toată mâncarea dospită din casele evreilor trebuie distrusă sau vândută. Pe masa tradiţională de Pesach se pune, pe lângă matzah, Karpas (rădăcini amare), un amestec de legume rădăcinoase, care sunt înmuiate în apa sărată înainte de a fi mâncate. Rădăcinile amintesc de mâncarea săracă a evreilor, iar apa sărată, de lacrimile lor. La Cluj costul unui bilet pentru programul Seder este de 18 lei, iar rugăciunile se desfăşoară la casa de rugăciune Ohel Moshe din str. David Francisc 16

Este prin urmare o zi de sărbătoare, chiar dacă fiecare confesiune sărbătoreşte altceva, un rege, o înviere, sau ieşirea din robie.