Luminița Dejeu: „Consider că se protestează mult prea puțin față de problemele pe care le avem”

Luminița Dejeu este voluntar în cadrul Campaniei Salvați Roșia Montană din 2004. Mărturisește că implicarea civică i-a schimbat viața și totodată viziunea despre lume, lucru vizibil și pentru cei din jur sau pentru cei care îi urmăresc, într-un fel sau altul (offline sau online) activitatea. Însă, în 11 ani,  implicarea sa civică a depășit demult granițele campaniei Salvați Roșia Montană, (campanie care a schimbat de altfel mentalitatea românilor în materie de proteste începând mai ales cu toamna lui 2013) Luminița susținând și alte cauze, poate nu la fel de notorii, dar la fel de „spinoase” pentru societatea românească. Ieri, 9 mai, am întâlnit-o din nou în stradă, luptând de această dată pentru „aurul verde”, alături de alte mii de clujeni.

Citiți și: Codrule, codruţule. Mii de persoane au protestat împotriva tăierii pădurilor

Reporter: Ce anume v-a determinat pe dumneavoastră personal să ieșiti în strada pe 9 mai?

Luminița Dejeu: Problema defrișărilor legale și ilegale mă doare demult și nu doar pe mine. Am ieșit acum punctual în primul rând pentru a cere rediscutarea în Parlament a Codului Silvic pentru că așa cum a trecut în toamnă e un cod al tăierilor nu a protecției pădurilor. E foarte bine că președintele a întors legea în Parlament chiar dacă a întors-o pentru cu totul alt motiv – protejarea interesului companiilor care exploatează masiv lemnul în România. Trebuie ca presiunea publică să fie masivă până când va fi adoptată o lege corectă și chiar un moratoriu de interzicere pe o perioadă lungă de timp a tăierilor la nivel industrial și a exporturilor de lemn brut și cherestea. Fiecare cetățean poate cere deputaților să introducă urgent Codul Silvic pe ordinea de zi a plenului și să respingă amendamentele solicitate de Holzindustrie Schweighofer, prin vocea președintelui României, prin semnarea unei petiții care circulă în mediul online. Petiția poate fi vizualizată și semnată AICI.

Reporter: De ce credeți că romanii s-au mobilizat atât de târziu în ceea ce privește problema pădurilor?

Luminița Dejeu: Problema pădurilor e atât de vastă încât aveai o senzație de neputință, nu știai de unde s-o apuci – acesta cred că e motivul pentru care ne-am mobilizat așa de târziu, la nivel național mă refer. Pentru că punctual au existat și există campanii de protejare a pădurilor virgine sau împotriva defrișărilor, derulate de diverse ONG-uri, doar că nu au reușit să coalizeze mase mari de oameni.

Momentul dezvăluirilor despre ilegalitățile Holzindustrie Schweighofer a fost ceea ce a pus capac răbdării tuturor, scânteia care a aprins frustrările care mocneau pe această temă. Sper că dezvăluirile nu se vor opri la compania austriacă pentru că aceasta e doar vârful icebergului. Așteptăm ca SRI-ul, DNA-ul și celelalte instituții ale statului să-și facă cu adevărat datoria. E un început bun, dar trebuie să fim conștienți că problematica pădurilor nu este simplă și nu implică doar pădurile ci și comunitățile locale. Trebuie să fim pregătiți să ne implicăm pe termen lung, coordonat și uniți, cetățeni și organizații cu expertiză pe diverse domenii, de la mediu și biodiversitate până la legislație și economie pentru a ne asigura că acest moment nu va trece ca un foc de paie ci va duce la schimbări reale ce vor oferi protecție pădurilor. Atâtea câte mai avem.

Citiți și: Protestele împotriva tăierii pădurilor au efect. Corpul de control al premierului a sesizat DNA

Reporter: Ați participat la multe proteste care au avut loc la Cluj. Vă amintiți primul protest la care ați participat? Ce v-a determinat să ieșiți în stradă pentru prima oară?

Luminița Dejeu: Sincer nu-mi amintesc exact care a fost primul protest la care am participat, dar cu siguranță a fost legat de Roșia Montană. Activez în Campania Salvați Roșia Montană din anul 2004 și pot spune cu certitudine că acestă campanie a făcut pionierat în domeniul civic și a devenit cea mai mare campanie socială și de mediu din România. Unele dintre primele proteste la care am participat au fost: 25 aprilie 2010 – Zi de luptă pentru Roșia Montană: Să-i dăm roșia lui Videanu! Ministrul economiei, Adriean Videanu, a fost „executat” de un pluton de aruncători de roșii pentru că apără interesele companiei canadiene Gold Corporation. Acțiunile de protest s-au desfășurat concomitent în București, Cluj, Constanța și Ploiești. Peste 30 august 2011 am participat la Cartonaş roşu jucătorului Traian Băsescu oferit din partea a peste 400 de manifestanţi, susţinători ai Campaniei Salvaţi Roşia Montană, care au protestat în Bucureşti şi Cluj-Napoca, împotriva proiectului minier propus de Roşia Montană Gold Corporation.

Proteste tematice

Reporter: La câte proteste au ați participat? Care vi s-a părut cel mai bine organizat?

Luminița Dejeu: Ca să vă răspund cu o sintagmă la modă: „Fără număr”. În afară de protestele legate de cauza Roșiei Montane am mai participat la protestele împotriva defrișării ilegale a pădurilor, exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică (printre primele din țară), protestele Anti-ACTA, protestele de solidaritate cu victimele opresiunii regimului Asad din Siria, cu grecii, pentru salvarea spațiului verde din jurul lacurilor din Gheorgheni, și multe altele. În general protestele la care am participat au fost spontane, nu au avut organizatori. Ce pot să spun vis-a-vis de organizare e că în timpul protestelor pentru Roșia Montană din 2011-2012 (după momentul 7 nov 2011 – Occupy Conti) și din toamna 2013 protestatarii clujeni au început un proces de auto-organizare în sensul în care se întâlneau săptămânal și stabileau împreună și de comun acord traseul marșului și alte detalii pentru bunul mers al protestului. După momentul Occupy Conti oamenii se adunau aproape în fiecare seară în Piața Unirii iar protestele au luat o turnură foarte creativă, fiecare având o tematică distinctă: „Dansează pentru Roșia Montană”, „Free-hugs for Roșia Montană”, „Sinucidere’ în masă. OCCUPY your body with cyanide.”, „Occupy TVR Cluj” sau „Workshop de Drepturi Cetățenești”  despre drepturile noastre de cetățeni de a participa și organiza liber demonstrații neautorizate, de a circula, de a ne exprima și de a fi informați.

Reporter: Credeți că este Clujul cel mai vizibil oraș din România când vine vorba de proteste? De ce aici societatea civilă este mai activă ca în alte părți?

Luminița Dejeu: Nu știu dacă Clujul e cel mai „protestatar” oraș, dar cu siguranță clujenii sunt cetățeni activi, conștienți civic, care își cunosc drepturile și sunt dispuși să iasă în stradă pentru a și le afirma sau apăra la o adică. Aceste calități vin probabil din exercițiul multor ani de acțiune civică mai mult sau mai puțin vizibilă.

Reporter: Considerați că există și protestatari de serviciu, care merg la proteste doar pentru că este „cool”?

N-am luptat degeaba

Luminița Dejeu: Consider că se protestează mult prea puțin și în număr mult prea mic față de problemele pe care le avem ca societate locală și globală așa că nu se pune problema „protestatarului de serviciu” după părerea mea. Toți ar trebui să fim protestatari de serviciu pentru problemele noastre, dar și în solidaritate cu problemele altora, care nu ne afectează în mod direct.

Reporter: Care este protestul cel mai aproape de sufletul dumneavoastră? De ce?

Luminița Dejeu: În primăvara anului 2013 știam deja de existența legii cu dedicație pentru Roșia Montană, făceam planuri de acțiune și în același timp eram foarte îngrijorați la gândul că va veni momentul când legea va intra în Parlament, vom ieși în stradă și vom fi o mână de oameni. În 1 septembrie 2013 eram în drum spre București. Am ajuns în Piața Universității așteptându-mă să găsesc acceași 2-300 de „protestatari de serviciu”. Am avut un șoc văzând mii de oameni adunându-se pentru Roșia. În momentul acela am știut că n-am luptat degeaba. Restul e istorie.

Reporter: Vă amintiți un mesaj inspirat al protestatarilor?

Luminița Dejeu: „Revoluția începe la Roșia Montană” – acest mesaj a fost afișat pe clădirea Hotelului Continenatal pe 7 noiembrie 2011 la OCUPAŢI “Conti”, preOCUPAŢI Clujul. Pentru Roşia Montană. În timpul protestelor din „Toamna românească” a devenit realitate.

Reporter: De ce cauzele naționale (cazul Roșia Montană – exploatarea minieră, cazul Pungești – exploatarea gazelor de șist, eutanasia câinilor, alegerile prezidențiale) reușesc să scoată mult mai mulți Clujeni în stradă decât cauzele locale? (mutarea romilor de pe Coastei, de exemplu)?

Luminița Dejeu: Nu am un răspuns la această întrebare, dar pot presupune: cauzele naționale sunt mai bine popularizate (nu neapărat mediatizate) și acesta să fie motivul pentru care acestea scot mai mulți clujeni în stradă. Mi-aș dori ca cetățenii Clujului să devină mai solidari cu concetățenii lor mai puțin favorizați de soartă.

Reporter: Considerați că e important ca oamenii să se grupeze în asociații civice?

Luminița Dejeu: Fac parte ca voluntar din Campania Salvați Roșia Montană din 2004. Acest lucru mi-a schimbat viața și viziunea despre lume, făra să exagerez. Cred că e important să fim implicați civic ca cetățeni, indiferent dacă facem sau nu parte din grupuri sau asociații, dar apartenența la un astfel de grup te poate ajuta să fii mai eficient, să fii împreună cu oameni care au aceeași viziune cu tine și să simți că poți face diferența.

Reporter: Ați fost vreodată legitimată/ amendată de jandarmi/ polițiști în timpul protestelor? Cunoașteți astfel de abuzuri?

Luminița Dejeu: Da, am fost legitimată de mai multe ori, dar nu amendată. Cunosc multe cazuri de oameni din jurul meu care au fost amendați în mod abuziv în timpul protestelor. În general aceștia au contestat amenzile în instanță și au câștigat, dar au fost și câteva cazuri în care au pierdut. Au fost demarate acțiuni de solidaritate, de strângere de fonduri pe rețelele de socializare care au avut un real succes.