Acțiunile civice continuă la Cluj: „Avram Iancu, Erou Național!”

 Câțiva clujeni s-au adunat astăzi, 26 martie 2015, în Piața „Avram Iancu” din Cluj-Napoca pentru a protesta faţă de cererea de reexaminare a Proiectul de lege pentru conferirea titlului onorific de „Martir şi Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu.

Președintel României Klaus Iohannis nu a promulgat proiectul respectiv, cerând reexaminarea acestuia. Iohannnis a precizat că este nevoie de o reglementare prealabilă asupra modului de acordare al acestui titlu, precizând totodată că, potrivit legii actuale, doar președintele țării poate conferi titluri de onoare.Președintele a fost atacat atât de oameni politici, cât și de societatea civilă, astăzi având loc proteste la Cluj și în capitală. Pe internet există și o petiție „Avram Iancu Martir și Erou Național !”, care a fost semnată până la momentul scrierii acestei știri de 355 de persoane. „Domnule Klaus Johannis vă solicit în numele românilor din țară și de pretutindeni din lumea aceasta să nu dezonorați amintirea unui mare luptător român , Avram Iancu, cel care și-a dat viața pentru ca domnia voastră să puteți accede la cea mai înaltă funcție într-un stat aceea de conducător al unei națiuni, și să nu ignorați inițiativa de a se conferi titulatura de „Martir și Erou al Națiunii Române” celui ce i se spunea Crăișorul, Avram Iancu”, se arată în textul petiției redactate de Laurian Stănchescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

Dacă în capitală s-au strâns câteva zece de persoane în fața Palatului Cotroceni, la Cluj au ieșit în stradă patru, cinci persoane. Ambele evenimente au fost anunțate pe o rețea de socializare. „Noi clujenii considerăm că gestul de respingere a acestei legi este o greșeală care nu poate fi trecută cu vederea, pentru că lezează cultura și istoria acestei țări. Este un adevăr foarte simplu și de bun simt, faptul că Avram Iancu este un Erou Național al României. Pe 26 martie la ora 10:00 afirmăm public acest lucru, și-i susținem pe cei care protestează la București la Palatul Cotroceni”, se precizează în descrierea evenimentului.

Protestul de Cluj a început la ora 10:00 și a durat o oră. Jandarmii au supravegheat îndeaproape manifestarea, situându-se de o parte și de cealată a bannerului cu mesajul: „Avram Iancu, Eraou Național”.

„Am tinut și eu de banner.  Sunt un simplu cetățean care mă exprim liber in țara mea. Ca atare am fost solidar cu cei de la București acolo unde astăzi are loc un protest la porțile Palatului Cotroceni, ca urmare a respingerii de către Președintele României a Proiectului de Lege prin care Parlamentul României l-a declarat pe Avram Iancu «Erou al Națiunii Române ». Nu sunt extremist, xenofob, fascist, sovin, anarhist etc. și nu sunt în niciun partid politic. Totul a fost pașnic, jandarmii au supravegheat și m-au legitimat conform procedurilor”, precizează un clujean care a participat la eveniment.

Proiectul de lege pentru conferirea titlului onorific de „Martir şI Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu a fost initiat de senatorii PNL Crin Antonescu și Teodor Atanasiu.

[stextbox id=”custom”]

Cererea de reexaminare trimisă de Klaus Iohannis Senatului

Klaus Iohannis

Bucureşti, 18 martie 2015

Domnului Călin POPESCU-TĂRICEANU
Preşedintele Senatului

În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE 

asupra Legii pentru conferirea titlului de „Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc

Legea are ca obiect de reglementare conferirea titlului de „Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu. Astfel, pentru cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, potrivit articolului unic al Legii transmise la promulgare se conferă fostului conducător al revoluţiei române din 1848-1849 din Transilvania titlul de „Erou al Naţiunii Române”.

Cu respectul cuvenit pentru tot ce a reprezentat Avram Iancu pentru națiunea română, considerăm că, atât pentru cinstirea memoriei acestui mare erou, cât și pentru realizarea într-o modalitate adecvată tehnic-legislativ a intenției avute în vedere de legiuitor, se impune reexaminarea de către Parlament a legii menționate.

Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, al cărei conţinut este determinat de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, este expresia exclusivă a voinţei legiuitorului. Astfel, în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la lege ca act al Parlamentului și având în vedere și jurisprudența constantă a Curții Constituționale din 2005 și până în prezent (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013), chiar în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conţine fiind însă uneori dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. Așadar, considerăm că recunoștința şi respectul pe care le impun o personalitate de amplitudinea celei a lui Avram Iancu nu pot fi convertite juridic, și cu atât mai puțin politic, în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic intuitu personae, consacrat prin lege întrucât, într-o asemenea situație, legea și-ar pierde rațiunea, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc.

O reglementare în scopul cinstirii memoriei şi în semn de gratitudine pentru cei care au contribuit la afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale poate fi însă adoptată de către Parlament, însă aceasta impune o abordare diferită sub aspect tehnic-legislativ, care să aibă în vedere însă rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice, dar și locul legii, ca act al Parlamentului, în sistemul juridic român. În acest sens, considerăm că, pentru a-i onora pe cei care au contribuit la afirmarea valorilor naţionale, Parlamentul este în drept să instituie, cu caracter normativ, prin lege, titlul de „Erou al Naţiunii Române”, stabilind totodată și procedura de acordare a acestuia, precum şi modalitatea de atestare a acordării titlului (brevet sau plachetă, care să aibă caracter de însemn). De asemenea, prin lege, Parlamentul ar putea reglementa atribuţia celor două Camere de a face propuneri, prin hotărâre, cu privire la personalitățile cărora ar urma să li se confere, în concret, acest titlu.

Față de conținutul normativ al articolului unic al Legii pentru conferirea titlului de „Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc, potrivit căruia acest titlu se conferă prin efectul legii, urmează să aveți în vedere și incidența dispozițiilor Art. 94 lit. a) coroborate cu cele ale Art. 100 din Constituția României republicată, care stipulează prerogativa exclusivă a Președintelui României de a conferi titluri de onoare, prin decret contrasemnat de către Prim-ministru, și nu Parlamentului, prin lege.

Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus şi ţinând cont de competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii pentru conferirea titlului onorific de „Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc.

Preşedintele României
Klaus – Werner Iohannis

[/stextbox]