O industrie îngropată: Electroputere Craiova

Locomotiva „Mariana” este unică în Europa. A fost constrită la Uzina Malaxa(Uzina 23 august, București) în 1940

Polonia, țară fostă comunistă, se mândreşte din decembrie 2014, cu un tren de mare viteză „Pendolino” care circulă cu o viteză medie de 200 km pe oră. Deocamdată, Pendolino parcurge distanţa Cracovia – Varşovia (300 km) în 2 ore şi 20 de minute. La noi, distanţa Cluj – Timişoara (330 km) este parcursă de cel mai rapid tren în 6 ore (fără întârzieri).

1962. În fosta URSS existau trei uzine în care se produceau locomotive Diesel. Guvernul comunist român, în mod suprinzator, nu s-a orientat spre producţia locomotivelor sovietice şi a ales să fabrice locomotive după licenţe occidentale. Sovieticilor li s-a părut neadecvată alegerea românilor. Fostul lider sovietic Nikita Hruşciov a venit personal la Craiova pentru a-şi exprima nemulţumirea.

Parcă în ciuda ruşilor, în anul 1964 au fost cumpărate din Suedia, de la firma ASEA Sulzer, 10 locomotive electrice, precum şi licenţa de fabricaţie a acestora. Valoarea totală a investiţiei a fost la vremea aceea de 4, 2 milioane de dolari.

1966. Prima locomotivă suedeză duce primul tren românesc pe distanţa Brașov-Predeal.
Peste doi ani primele locomotive românești fabricate sub licenţa suedeză „ASEA” erau produse la „Electroputere Craiova”. Sarcinile trasate de Partidul Comunist Român arătau așa: „În scopul creşterii capacităţii de transport şi a reducerii cheltuielilor de exploatare se stabilește dotarea CFR cu 630 locomotive Diesel şi electrificarea a 430 km de linii. Parcul de vagoane se va înzestra cu 23.250 de vagoane de marfă şi 1.100 vagoane de călători cu un confort sporit.

1970. Linia de cale ferată dintre localităţile Cluj – Napoca şi Oradea era și este o linie dificilă: porţiuni de câmpie, zone de dealuri cu declivităţi accentuate şi curbe cu raze mici. Cea mai mare dificultate pentru locomotive o reprezenta urcarea unor unor rampe de circa 15 % aproape continue, pe mai bine de 25 km, solicitând locomotivele la maxim. De aceea era necesar ca tracţiunea trenurilor rapide sau de marfă să se facă cu două locomotive o dată. Din acest motiv la Electroputere se proiectează locomotivele Diesel de 3000 şi 4000 CP. Erau echipate cu motoare fabricate la UCM Reşita sub licenţa ALCO din USA, fiind cele mai puternice din România. Locomotivele au fost folosite intens pe ruta Cluj – Oradea – Satu Mare şi Cluj – Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare, realizând un parcurs mediu zilnic foarte ridicat, de 600-700 km. Azi, din cauza lipsei pieselor de schimb, dar şi pe motiv că nu au avut ce să „care” locomotivele au fost trase pe linie moartă. Ele se găsesc în prezent (dacă nu au fost duse între timp de „baieții deştepţi” la fier vechi) la depoul Cluj.

1977. Cu o greutate de 120 de tone şi şase motoare de tracţiune (fiecare motor cu o putere de 1222 CP) a fost produsă la Electroputere, o locomotivă electrică de mare viteză, cu care s-a stabilit recordul de viteză din România. Poreclită „Generalul”, această locomotivă deţine recordul de viteză al CFR, cu 223 km/h, pe tronsonul Floreşti Prahova – Buda de pe linia Bucureşti – Braşov.

1980 – 1985 s-au asimilat și executat pe bază de licență General Electric, Canada și Ansaldo, Italia motoare electrice pentru centrale nucleare, oferind fabricației de motoare electrice rotative un plus de tehnicitate.

1985 – parcul CFR număra cca 2.500 de locomotive diesel şi electrice, 144.000 vagoane de marfă şi 3.300 vagoane de călători.

1987. Electroputere Craiova construieşte pentru Centrala Nucleară Cernavodă, cel mai mare transformator electric din România, după licența General Electric.

1992. După revoluţie, producția de locomotive dispare treptat, iar muncitorii se ocupă de reparații și întreținere.

2001. Fabrica ajunge să aibă datorii de 29 milioane de dolari la furnizori și la bugetul de stat. Este scoasă la privatizare.

2007. Are loc o ultimă tentativă de privatizare. Pachetul majoritar de acțiuni este cumpărat de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited, pentru 2, 3 milioane de euro.

Președinte al Consiliului de administrație este numit Fathi Taher, cel mai bogat om de afaceri arab din România (proprietarul Școlii Româno-Americane, Hotelului Marriott, firmei de asigurări AIG și fabricii de ciocolată Kandia-Excelent). Fathi Taher le promite angajaților multe contracte cu țările arabe și un viitor prosper.

2010. În ciuda promisiunilor, nu se întâmplă nimic. Fabrica nu produce şi încep disponibilizările. Proprietarii decid vânzarea a 12 hectare din incinta fostei uzine, cu 30 de milioane de euro, pentru construirea unui mall.

2013. Promisiunile arabilor care spuneau că vor moderniza Electroputere rămân vorbe goale. „Vinovaţi nu pot să fie decât arabii. Întrebarea este ce poate face statul şi, conform clauzelor contractuale, poate să le ia pachetul de acţiuni şi să le ceară despăbubirile aferente, iar dacă nu vor, să-i acţioneze în instanţă“, declara Teodor Atanasiu, fostul preşedinte AVAS.

2014. Electroputere mai are ca obiect de activitate doar fabricarea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor electrice.

Concluzie. Pe poarta uzinei Electroputere intrau zilnic 12.500 de oameni. În incinta uzinei era chiar și un spital. Acum numele Electroputere este asociat cu cuvântul „mall”. Mai nou se numește „ Electroputere Parc Craiova” [stextbox id=”custom”]

Muzeul de Locomotive Dej – Triaj

Aici se află prima locomotivă electrică fabricată pentru CFR, acum 40 de ani  într-o uzină din fosta Iugoslavie. Un bătrân vagon poştal, construit în anul 1917 la Budapesta, este piesa cea mai interesantă deoarece în interiorul lui a fost amenajat un mic muzeu cu diverse obiecte deţinute de CFR.

Sarea şi piperul sunt date de o tricicletă veche, folosită pentru revizia liniei ferate din zona Dej – Gherla. Printre „vedetele” muzeului se numără şi o locomotivă de război germană, fabricată în 1945, şi cea mai puternică locomotivă diesel din anul 1938, de 4.400 de cai putere. Locomotiva „Mariana” este unică în Europa. Au fost construite doar două locomotive la Uzinele Malaxa în 1940. În anul 1945, una fost luată de URSS în contul datoriilor de război. Aproape 20 de locomotive și vagoane, majoritatea de epocă, așteaptă să fie admirate. Muzeul de Locomotive al Depoului Dej-Triaj se vizitează gratuit.

[/stextbox]