Nu ratați noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter: „De ce e Clujul admirat și ce e rău în asta”

Joi, 19 februarie, a apărut noul număr aș săptămânalului Transilvania Reporter care are tratează, în mod special, modul în care este văzut Clujul de cei din alte orașe.

Clujenii simt chemarea să vorbească despre oraşul lor ca despre o capitală a ceva şi, uneori, foamea de prestigiu a locuitorilor este potolită. Anul acesta, de pildă, Clujul este Capitala Europeană a Tineretului. Denumire goală, în oraş nu se întâmplă nimic de natură să justifice titulatura. Chiar şi aşa, cetăţenii sunt pregătiţi deja pentru un nivel superior. Nouă din zece clujeni sunt de părere că oraşul merită să fie chiar Capitala Culturală Europeană a anului 2021.

Locuitorii autodecretatei capitale a Transilvaniei sunt convinşi de destinul lor înalt. Sunt îndreptăţiţi însă clujenii să creadă atât în excepţionalitatea lor? Sociologul Vasile Dâncu sesizează un ego supradimensionat al clujenilor, alimentat şi de imaginea bună pe care ei şi ardelenii, în general, o au în comunităţile din afara lanţului carpatic. O părere bună de sine te motivează, mai spune sociologul clujean, dar a te socoti buricul pământului are şi efecte negative: unul din riscuri este, crezându-te excepţional, să nu evoluezi.

Aceasta este şi părerea unuia dintre jurnaliştii clujeni care a performat în capitala ţării. Bunul renume al Clujului în Bucureşti există ca o „minunată ficţiune”, spune Ciprian Rus, adăugând că cea mai bună părere despre Cluj o au cei care n-au mai dat prin oraş demult sau niciodată. Jurnalistul clujean trăitor în Bucureşti avertizează că admirația sinceră pentru Cluj a celor din sud rămâne un capital neutilizat, atât timp cât oraşul nu abandonează apucăturile de târg mărunt, „obsedat de a se împăna cu recorduri și cu titluri care nu interesează pe nimeni.

„Există în Cluj un fenomen al unui fel de narcisism in grup, un fel de narcoză de grup, în care nu spunem lucrurile esenţiale despre noi înşine, ne lăudăm unii pe alţii, căutăm mereu să nu spunem adevărul, nu-i acceptăm pe cei care vin cu critici la adresa comunităţii, respingem argumentele contrare”, Vasile Dâncu, sociolog.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Discu ţ ii aprinse pe tema interzicerii fumatului în locuri publice. Hitler, argument „imbatabil” în sprijinul fum ă torilor . Interzicerea completă a fumatului în instituţiile publice, propusă de un grup de 22 de parlamentari a aprins miercuri discuţiile la Senat. Actul normativ care modifică Legea nr.349/2002 prevede “interzicerea completă a fumatului în spaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, precum şi în unităţile sanitare, de stat şi private”.

CULTURĂ. Regizorul Cătălin Bocîrnea: „Am înlocuit adrenalina motociclismului cu plăcerea din sala de repetiții”. A fost campion est-european și de trei ori campion național la competițiile de Enduro, la categoria Juniori, dar din 2013 și-a abandonat pasiunea pentru motociclism și s-a dedicat aproape exclusiv teatrului. Călătoria în lumea imaginarului pe care i-a oferit-o Facultatea de Teatru și Televiziune l-a fascinat în așa măsură încât a preferat să înlocuiască adrenalina din competițiile sportive, cu plăcere pe care o are în sala de repetiții. (Cristina Beligăr)

DOSAR.„Minunatul Cluj” și alte câteva ficțiuni. Era în vara lui 2008. După un lung proces de recrutare, în care mă lăsasem atras mai mult din curiozitate, și nu din dorința de a părăsi Clujul, operațiunile de “head-hunting” ajung la final. Directorul general al trustului de media care comandase procesul de HR îmi explică, cu engleza lui frumos apretată, de manager germanofon, ce planuri au compania sa și titlurile din portofoliu pe o piață frenetică, încă înainte de lovitura crizei economice. Mare fan al presei locale, directorul era încântat de faptul că veneam din cel mai important oraș din provincie. (Ciprian Rus)

DOSAR. Caracterul bate “legea junglei”.Că “ora exactă se dă de la Bucureşti” nu este chiar un mit. Cel puţin asta este părerea unui clujean care a răzbit în “jungla capitalei”, ca să-l cităm pe selecţionerul echipei naţionale de tineret a României, Cristian Dulca. A fost fotbalist de echipă naţională, a cucerit Cupa şi Campionatul României, în calitate de căpitan al unei dintre cele mai iubite echipe din ţară, Rapid Bucureşti. A ajuns în capitală pe când abia trecute de 20 de ani. S-a remarcat la CFR Cluj, în Divizia B. A debutat mai apoi în prima ligă în tricoul Gloriei Bistriţa. Doar 11 meciuri a apucat Dulca să joace pentru ardeleni. A atras atenţia celor de la Rapid şi a devenit unul dintre fotbaliştii exponenţiali ai clubului de sub Podul Grant, însă, aventura lui în Giuleşti se putea termina la fel de brusc cum a început.( Patrice Podină)

DOSAR. Cum se vede Capitala Tineretului: Prea mult Untold Festival, prea puțin Day 15. Proiectul Youth@Cluj-Napoca 2015 ar fi trebuit să ofere orașului, dacă nu înainte de ianuarie 2015, măcar după, cea mai mare vizibilitate națională și internațională pe care a avut-o vreodată. Despre Cluj Capitală a Tineretului și despre calendarul de evenimente al acestui an am fi dorit să vedem articole în cele mai cunoscute publicații internaționale. Din păcate, în afara unei agenții bulgare de presă, a unui mesaj postat pe pagina de Facebook de către Martin Schulz, președintele Parlamentului European, sau a unor mențiuni pasagere pe site-urile românești traduse în limbi internaționale, Capitala Tineretului nu a avut parte de vreo atenție specială. Cel puțin nu încă. Poate cea mai vizibilă prezență în mediul online internațional a venit abia în 15 februarie, când cunoscutul site BoredPanda.com a postat un articol intitulat „Invazia Origami în Transilvania”, în urma inițiativei echipei proiectului Day 15 de a colora pereții Capitalei cu 15.000 de origami. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Beacon Tower, un far realizat de clujeni, îi avertizează pe americani în caz de cutremur. Macheta clujenilor rezistă cutremurelor evaluate la 10 pe scara Richter. Studenții de la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca vor participa și în acest an la Competitia Internationala Seismic Design, organizată de EERI. Competiția va avea loc în perioada 31 martie-3 aprilie la Boston. Echipa va avea ocazia să își prezinte macheta denumită în mod strategic Becon Tower, machetă care va fi supusă simulării seismice, conform normelor americane. (Maria Man)

REPORTAJ. Tradi ţ iile din B ă i ş oara au ajuns la Bruxelles. Copiii din Băişoara au ajuns să prezinte obiceiurile şi tradiţiile zonei tocmai la Bruxelles. Unii dintre ei s-au întâlnit chiar cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Împreună cu profesorii lor, copiii participă deja de trei ani cu succes la un proiect internaţional denumit “Porţi secuieşti, porţi verzi”, care are ca motto: “Poarta este graniţa dintre cele două lumi, într-una dintre ele locuieşti şi tu!”. ( Claudia Romitan)

COMUNITATE. Clujul Pedalează, o istorie pe două roți. Dintr-o simplă joacă, la cel mai mare maraton montan din Transilvania.Nu sunt mulți clujeni care să nu fi auzit, măcar în treacăt, de clubul sportiv „Clujul Pedalează”, care organizează de patru ani, o sumedenie de evenimente menite să promoveze sportul pe două roți. Fost sportiv de performanță, Kertesz Levente, și-a dorit să le ofere tuturor clujenilor, dincolo de vârstă și performanțe sportive, posibilitatea de a participa la competiții inedite. Dar pentru ca acestea să fie inedite și organizate ca la carte, Levi, cum îi spun prietenii, își dedică tot timpul evenimentelor. Mai mult decât atât, a renunțat la cariera în domeniul bancar și a început o nouă viață. Pe lângă maratoane, sau evenimente dedicate celor mici, acesta a deschis anul trecut, împreună cu soția sa, Adela, o școală de ciclism. În prezent antrenează 14 copii a căror evoluție o monitorizează cu mult drag. Ambiția lui este de a aduce o Cupă Europeană la Cluj. (Maria Man)

DOCUMENTAR. Constantin Brâncuşi – artistul care a reinventat forma. Constantin Brâncuşi a fost (şi încă mai este) unul dintre acei români apreciaţi în afara graniţelor ţării, dar neştiut şi ignorat acasă. Unul dintre cei mai mari sculptori din lume, element central în mişcarea artistică modernă, a murit printre străinii care l-au adoptat şi l-au apreciat, cu regretul că nu se poate întoarce în ţara natală. A lăsat moştenire atelierul din Paris, împreună cu un număr mare de opere valoroase, României – dar statul a refuzat moştenirea, considerându-l „reprezentant al formalismului burghez cosmopolit”. E adevărat, se întâmpla în anii ’50. Prin urmare, olteanul Constantin este cunoscut lumii întregi ca „Brancusi”, fără diacritice, pronunţat în stil franţuzesc. Trupul său a fost înmormântat cu onoruri în cimitirul parizian Montparnasse, iar opera sa este preţuită şi expusă cu mândrie în Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) şi în alte muzee mari ale lumii. (Mădălina Kadar)

SPORT. „Frăţia insolvenţei”, gata de retur. Intrat în cea mai profundă criză din ultima jumătate de veac, fotbalul românesc moare, dar nu se predă. Ceea ce până în urmă cu un an, sau doi, era un gest rușinos, să ceri intrarea clubului în insolvență, a devenit ”găselnița” perfectă pentru a masca incompetența, nepriceperea și trufia cu care șefii din fotbalul nostru și-au administrat ”jucăriile”. Până să fie la modă agonizanta insolvenţă, falimentul era calea cea mai simplă, şi sigură, pentru a-ţi face ieşirea dintr-un fotbal oricum pătat de numeroasele scandaluri şi suspiciuni, care ulterior s-au dovedit fapte reale, motiv pentru care cei mai importanţi oameni din fotbal, preşedinţi de cluburi, patroni, sau impresari, îşi pun acum ordine în gânduri, în vacanţe forţate, „cadou” de la magistraţi. Dar, oricât de bolnăvicios arată în continuare fotbalul intern, el merge mai departe. O treime din cluburile care până mai ieri visau la titluri, bani şi glorie europeană, sunt acum la mâna administratorilor judiciari, ”U” Cluj, Oţelul, CFR, Rapid, Dinamo şi mai nou Petrolul. (Patrice Podină)