Doar 2 % dintre clujeni reușesc să renunțe singuri la fumat
Luptă grea
Clujenii fumători care doresc să renunțe la acest obicei au posibilitatea de a face acest lucru prin intermediul Programului Național Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătății, care a luat ființă în 2007. „Pacienții” au parte de consiliere privind renunțatul la fumat, dar și acces la medicamente gratuite.
„Se lasă un pacient pe zi, nu mai mult. Asta înseamnă 250 de persoane anual. Rata de succes a programului este de 30, 33%. Cam unu din trei se lasă. Programul ține trei luni. Conține un consult minimal din partea medicului pneumolog, psihoterapie și medicație farmacologică. Medicamentele costă cam cât țigările într-o lună, 400 de lei sau chiar mai mult, dar în cadrul programului acestea se primesc gratuit. Nu toți cei care se înscriu primesc medicamente gratuite, depinde de fondurile primite de la București. Medicamentele respective blochează receptorii de nicotină la nivelul creierului, iar simptomele cauzate de sevraj scad semnificativ. La început se stabilește gradul de dependență. Dacă o persoană fumează la prima oră și continuă să fumeze peste 15 țigări pe parcursul unei zile, are un grad de dependență mare. Cei care au un grad mare de dependență au șanse mai mici să se lase. Procentul de 30, 33% de persoane care reușesc în lupta cu nicotina face parte din categorie celor care au un grad de dependență mic. Prin proprie voință, studiile arată că doar 2, 3% pot să renunțe. Restul trebuie să primească ajutor pentru a se lăsa. Periodic celor din program li se fac anumite examene respiratorii, pentru a vedea evoluția „pacientului”. Unii primesc altă medicamentație. Sunt o serie de factori care duc la rezultatele pozitive. Uneori dependența e atât de crescută, încât e superioară celei date de heroină. Nicotina este principala substanță care dă dependență dintre cele 4.000 pe care le conține fumul de țigară. Nicotina dă dependență, iar multe alte substanțe sunt cancerigene”, spune medicul Vasile Mureșan, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca.
Potrivit medicului, nu există diferențe semnificative între județe în ceea ce privește fumatul. Din păcate în România nu există nicio zonă „curată”. Bărbații fumează mai mult decât femeile, dar acestea sunt mai ambițioase când vine vorba de renunțat la fumat. Poate și din cauză că acest obicei este mult mai periculos în rândul femeilor. Statisticile sunt îngrijorătoare în rândul tinerilor de 14, 15 ani. Dintre aceștia 20% fumează, iar vârsta minimă la care tinerii încep să fumeze scade. Conform statisticilor oficiale, cei mai mulți elevi încep să fumeze la 14 ani, dar, sunt și cazuri ceva mai izolate care încep la 10, 11 ani.
Deși au posibilitatea de a se înscrie în programul național finanțat de Ministerul Sănătății, elevii aleg să nu facă acest lucru. „Elevii nu sunt interesați. De când s-a lansat acest program, la Cluj nu am avut niciun elev. Nici studenții nu sunt interesați”, spune Mureșan.
În România, cei mai mulți fumători au o condiție socială modestă. Studiile au arătat că educația, studiile superioare, reduc semnificativ șansele unei persoane de a cădea pradă tutunului.
Pentru a se curăța de toxinele provenite din fumul de țigară, organismul are nevoie de 6 – 12 luni. Cu toate acestea, doar după aproximativ 10 ani, riscurile de îmbolnăvire ale unui fost fumător vor fi echivalente cu cele ale unui nefumător. Deși pare greu de crezut, fumătorii pasivi își asumă 30, 40% din riscurile fumătorilor. „Când vine vorba de stabilirea gradului de dependență, se ține cont de mai mulți factori. E importantă și profunzimea la care se inhalează fumul, e important și dacă se fumează ultima parte de țigară sau nu, pentru că acolo se ascund cele mai multe substanțe dăunătoare. Chiar și la țigara electronică există riscuri pentru că nu se cunosc de cele mai multe ori toate componentele ei. Sunt destul de controversate, iar pneumologii nu recomandă țigara electronică. Riscurile nu sunt de amploarea celor pe care le „oferă” țigara, dar ele există”, spune Mureșan. După părerea acestuia, cei care folosesc țigara electronică pentru a se lăsa de fumat se lasă datorită autosugestiei și nu din cauza acesteia.
„Programul are o treime șansă de succes. Eu spun că merită. Sensibilizează opinia publică și îi arată că există mijloace pentru cei care doresc cu adevărat să renunțe. Contează fiecare procent. În ultimii 10 ani, procentul celor care fumează a scăzut de la 35% la 27%, ceea ce înseamnă că sunt mii de oameni care au renunțat la fumat. Prețul țigărilor este poate cel mai important factor pntru care românii doresc să se lase de fumat. Mulți preferă să meargă într-o vacanță, pe banii de țigări, ceea ce nu e puțin lucru”, spune medicul.
În momentul de față sunt înscriși în program aproximativ 50 de clujeni.
Programul STOp FUMAT este un esec la nivel national in care Ministerul Sanatatii investeste bani degeaba…trebuia sa prezentati niste statistici, cati fumatori s-au inscris si cati au renuntat?