Săracul Cluj bogat: judeţul cu un singur produs tradiţional înregistrat

Judeţul Cluj este pe ultimul loc la capitolul produse tradiţionale înregistrare la finalul termenului dat de Ministerul Agriculturii, respectiv 30 noiembrie 2014, pentru reatestare. Din cele 275 de produse tradiţionale atestate în toată România Clujul se poate „lăuda” numai cu „Pâinea Tradiţională Alina”. Prin comparaţie, vecinii din Maramureş, sunt fruntaşi, ocupând locul doi, cu 29 de produse tradiţionale atestate. Este vorba de lipsă de interes din partea producătorilor, de lipsă de promovare, de lipsă de bani, viziune sau toate la un loc? De menţionat că judeţul Cluj a fost printre primele care a înfiinţat o asociaţie, numită Produs de Cluj, a cărei menire este tocmai promovarea produselor tradiţionale. Deci nu am pierdut startul, doar că în competiţie am ajuns la coada clasamentului. Transilvania Reporter a căutat să afle răspunsurile la aceste întrebări şi nu numai de la directorul Asociaţiei „Produs de Cluj”, Ramona Moldovan. Asociaţia finanţată de Consiliul Judeţean Cluj se ocupă din 2011 cu organizarea de târguri pentru micii producători.

Reporter: Pentru că suntem în perioada în care se aprobă bugetele, care este suma de care dispuneţi în 2015 şi ce planuri aveţi pentru acest an?

Ramona Moldovan: Am discutat în comisii bugetul. Noi am solicitat 940.000 de lei, dar am primit 590.000 de lei. Vom vedea ce efect va avea asupra planurilor pe 2015.

Planurile pe 2015 includ evenimente naţionale, internaţionale, participări la evenimente pe domeniu, nu vom rata Agraria şi Indagra, pentru că au fost evenimente foarte bune pentru noi anul trecut. Dacă noi am împrumutat să spunem modelul după Produs în Bucovina, după noi, la trei de la înfiinţarea asociaţiei, există deja Produs în Bistriţa-Năsăud, există produs în Maramureş. Activitatea şi strategia lor sunt asemănătoare cu ale noastre. Şi ei au standuri de lemn identice cu ale noastre, au făcut şi ei o bază de date cu producătorii şi meşteşugarii din zona respectivă, pe care îi promovează de câte ori au ocazia. Evident şi ei se zbat fiecare la rândul lor pentru a obţine bugete astfel încât să reuşească să aibă evenimente la fel de numeroase şi de mari ca şi ale noastre. Noi nu mergem nicăieri cu târgul Produs de Cluj cu mai puţin de 60 de producători, acolo unde spaţiul ne permite ajungem la 180-190. Dar este foarte greu să mergem cu un număr atât de mare pentru că avem nevoie de standuri. Noi nu avem decât 120 de standuri ale noastre. Noi oferim gratis aceste standuri pentru producători şi nu numai standurile, ci şi toată logistica, de la masă, scaun, stand, partea de electricitate, salubritate, pază şi acel program pe care îl facem pentru ca lumea să vină. E o formă de marketing, dar e şi o formă de a promova cultura tradiţională. Având un program bun vizitatorii vin şi pentru program şi pentru ceea ce este în târg. Oamenii noştri vând pe moment sau ating ceea ce vrem noi de fapt, dau cărţi de vizită, se promovează, fac schimburi de numere de telefon, oamenii sunt contactaţi ulterior şi în acest fel ei cresc.

Rep: Să revenim la evenimente..

R. M: Anul acesta am participat deja la Săptămâna Verde de la Berlin, care a fost şi probabil va fi cel mai de impact eveniment al anului 2015, e cel mai mare târg de acest tip. Într-adevăr e impresionat ce vezi acolo. Sunt 125.000 de metri pătraţi, 12 hectare pe care expun minim 65-70 de ţări în fiecare an, sunt peste 1.600 de expozanţi, de fiecare dată se face un summit al miniştrilor agriculturii. Se fac vizite oficiale. Ceea ce m-a impresionat pe mine foarte mult a fost că nu a contat că e vineri, că e duminică, că e marţi sau miercuri, numărul vizitatorilor a fost acelaşi. În permanenţă era aglomeraţie, nu puteai arunca un ac, făceam 20-25 de minute de la intrare până la standul României. Standul României a fost bine primit de nemţi, cei cu care am vorbit acolo spuneam că standul României de la an la an creşte atât ca suprafaţă, cât şi ca valoare, amenajare. A fost un stand aerisit, mai mare cu aproape 100 de metri pătraţi decât anul trecut, ceea ce înseamnă mult, pentru că nu înghesui oamenii. Despre standurile Clujului, presa germană a spus că am fost net superiori faţă de toate celelalte, că am ieşit din tiparele standurilor româneşti. Asta s-a spus despre standul Feliciei Tulai de la Luna Solai, care a fost trecută la noutăţi surprinzătoare.

Rep: Referitor la aceasta, cei de la Luna Solai au mers de fapt pe cont propriu şi nu cu produs de Cluj, au avut standul propriu? De ce?

R.M: A fost o mică nesincronizare. Noi ştim despre acest eveniment încă de acum doi ani. Cei din Maramureş au participare masivă în fiecare an, merg cu 11 producători, cu ansamblu, cu delegaţie oficială importantă. Prefectul de la Maramureş ne-a invitat să participăm cu ei, dar la acel moment nu ştiam dacă vom avea bani. E vorba despre un eveniment care are loc în ianuarie care e o lună când noi nu avem încă buget aprobat, nu ştim câţi bani vom primi şi vom primi banii abia în martie. Ştiam că mă pot baza pe banii care mi-au mai rămas în bugetul pe 2014 abia la finalul lui octombrie şi atunci am mers la Bucureşti, am făcut lobby să putem intra să avem şi noi participare.

Este prima dată când Clujul participă. Or deja cei de la Luna Solai erau pe lista ministerului la acea dată. Sunt lucruri pe care noi nu le putem face. Ea ca şi producător independent investeşte foarte mult în marketing şi se vede asta. A avut standul ei foarte frumos separat, cu sigla ei Luna Solai. Şi produsele lor au fost foarte apreciate.

„Am fost acuzaţi că Produsul de Cluj înseamnă slănină, ţuică şi muzică populară. Nu asta înseamnă, ci tot ce ţine de producătorul tradiţional şi nu numai. Produs de Cluj este şi Farmec este şi Terapia, dar nu putem să îi promovăm pe toţi”, Ramona Moldovan, director Asociaţia „Produs de Cluj”.

Rep: Care sunt celelalte evenimente internaţionale la care intenţionaţi să fiţi prezenţi?

R.M.: Pe lângă Săptămâna Verde avem invitaţie de la Ministerul Agriculturii să participăm la un eveniment de promovare a produselor agricole în Slovenia, în luna august, unde România este partener. Nu ştiu încă dacă vom participa. Avem nevoie de aceste parteneriate cu ministerele pentru că ei ne asigură chiria standurilor şi transportul mărfii, care reprezintă cele mai mari costuri, altfel noi nu ne-am permite, deplasarea ar fi mult prea mare ca şi cost. Plus că se merge cu destul de puţini producători că merg din toată ţara şi se face o selecţie.

Şi ce mai avem interesant, am primit o invitaţie pentru a participa la o sărbătoare a mărţişorului în Rockford, oraş înfrăţit cu Cluj-Napoca, situat la 100 de kilometri de Chicago. Acolo se întâmplă o dată la 2-3 ani un eveniment românesc, pentru comunitatea de români care este foarte mare acolo, şi ni s-a propus să facem un vernisaj cu tot ceea ce înseamnă tradiţia mărţişorului, cu mărţişoare pe care să le ducem şi să le oferim românilor şi americanilor deopotrivă. Am avea meşteşugari problema este de vize pentru că timpul este foarte scurt, la noi invitaţia a ajuns târziu şi trebuie să ne mişcăm foarte rapid pentru costurile biletelor de avion şi vize. Ei ne asigură acolo cazare şi masă, noi ar trebui să asigurăm transportul. Ar putea merge 2-3 meşteşugari dar pot duce marfă de la mai mulţi pentru a o expune. Duc acolo cărţi de vizită, e vorba de promovare. Duc produsele ca mostre şi apoi se fac comenzile.

Şi mai avem o invitaţie din partea Camerei de Comerţ a Barcelonei la ziua României care va fi în septembrie, doar că acolo costurile sunt uriaşe. La Ziua României nu poţi merge cu producători puţini, ci cel puţin 15-20, ni se impune program artistic, ceea ce înseamnă ansamblu de muzicieni şi dansatori şi nu asigură decât spaţiul. Asta e cu semnul întrebării.

Rep: Iar pe plan intern?

R.M.: Târgurile de pe plan intern sunt foarte importante pentru că în oraşele din ţară putem duce cât mai mulţi producători. Rămânem pe oraşele din judeţ şi intenţionăm să ajungem la Sibiu şi Oradea. Vom aveam Produs de Cluj şi la Bucureşti în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, în centrul Bucureştiului, în curtea ministerului. Este deja o tradiţie ca o dată pe lună un judeţ să îşi prezinte tradiţiile, de la produse până la cultură. Şi la Berlin întâlnindu-ne cu ministrul, am primit această invitaţie. Probabil va fi în aprilie.

Rep: Aveţi şi sponsori?

R.M.: Nu avem sponsori, avem doar cotizaţia din partea membrilor fondatori. Dar partener ne este întotdeauna primăria din acel oraş care ne asigură locul, salubritate, curent etc.

Rep: Sunteţi deja în al patrulea an de funcţionare. Cum a crescut acest proiect, nu e expirată „reţeta” după care se fac târgurile?

R.M.: Producătorii nu vor altceva, pentru ei reţeta este bună, iar faptul că noi am crescut, că am început cu 30 de producători, am crescut la 50 la 100, de la un an la altul în fiecare oraş am participat cu mult mai mulţi producători, asta înseamnă că am crescut, iar dacă reţeta nu era bună oamenii nu ar fi venit spre noi. Dacă reţeta nu ar fi fost bună producătorii ar fi zis hai să schimbăm ceva. Anul trecut am zis să diversificăm puţin şi am introdus sâmbăta muzică uşoară, rock, jazz, dansuri, alt gen decât cel popular. Dar am renunţat după câteva ediţii pentru că noi am încercat să atragem tinerii, să îi educăm să vadă produsele tradiţionale, meşteşugurile, să consume astfel de produse dar nu am avut trecere, devenise zi moartă. Tinerii care veneau, pe lângă faptul că nu aveau potenţialul financiar să cumpere, veneau doar să vadă programul. Or ţinta noastră este ca oamenii să vină la spectacol şi să treacă şi pe la standuri.

Rep: Ce înseamnă atunci Produs de Cluj?

R.M.: Am fost acuzaţi că Produsul de Cluj înseamnă slănină, ţuică şi muzică populară. Nu asta înseamnă, ci tot ce ţine de producătorul tradiţional şi nu numai. Produs de Cluj este şi Farmec este şi Terapia, dar nu putem să îi promovăm pe toţi. Noi ne adresăm acelui producător mic care nu are nici puterea financiară, nici nu are un cadru legal în care să poată să se promoveze singur şi atunci noi mergem în întâmpinarea lor. Noi i-am căutat, am făcut prospecţii de piaţă ani de zile şi acum căutăm, dar am ajuns la momentul în care ne caută ei pe noi. De exemplu, am primit zilele trecute o solicitare din partea unui producători de vinuri de la Turda. Este vin cu indicaţie geografică ceea ce înseamnă mare lucru pentru noi ca şi Produs de Cluj, iar ei îşi doresc să se asocieze cu noi şi să participe la evenimentele noastre. Au şi un suc de măr bio care iarăşi e foarte important pentru că la capitolul bio nu stăm foarte bine pe judeţ. Sunt proceduri foarte complicate pentru a ajunge la certificarea bio şi costurile evident pe măsură.

Rep: Avem astfel de produse înregistrate în judeţ?

R.M.: Avem înregistrate la Dej, Cosmfanul are înregistrate şi la produsele tradiţionale Clujul nu e fruntaş, producătorii au o oarecare reţinere. Nu există cred că din partea ministerului destulă comunicare, ca ei să înţeleagă de ce au nevoie de această certificare, pentru că ei nu merg la Bucureşti la evenimentele mari unde bulina cu produs tradiţional contează foarte mult şi produsele au preţuri ridicate. Ai noştri merg în zona Transilvaniei în general şi se promovează aici şi au justificări de genul că atâta timp cât sunt produse care se produc la scară industrială şi au atestat de produs tradiţional cu care ei nu pot concura nu le merită.

Rep: Suntem în epoca în care dacă nu exiști pe internet şi pe facebook, nu exişti. Totuşi site-ul asociaţiei e sărac în informaţii, e doar în limba română, şi nu e actualizat decât destul de rar. Cum pot găsi străinii produsele de Cluj? Şi dau un exemplu, pe site nu a fost anunţată participarea voastră la Berlin.

R. M.: Avem o strategie de a avea o activitate mai intensă şi pe site. Vom lucra şi la site de anul acesta, evenimentele mari apar pe site, dar cred că vom schimba hostingul pentru că ne face foarte mari probleme. De asemenea dorim să facem şi o versiune în engleză. Dar trebuie să spun că oamenii vin şi îşi fac poze la târg şi 90% ne promovează cu selfiuri.

[stextbox id=”custom”]

Buget Asociaţia Produs de Cluj

2014 – 1.080.000 de lei

2013 – 980.000 de lei

2012 – 350.000 de lei

2011 – 520.000 de lei

[/stextbox]

[stextbox id=”custom”]