PNL şi PDL cântă hora unirii pe mai multe voci

Aproape ca de fiecare dată după nişte alegeri, partidele politice româneşti -măcar unele dintre ele- par să intre, la fel ca după aceste alegeri prezidenţiale din noiembrie, într-o oarecare fierbere. Fierbere care s-ar vrea –tot ca de fiecare dată- să se soldeze cu vreo reorganizare, modernizare, ajustare, întărire. Un fel de înnoire.

Cel mai vârtos prinse în febra transformării sunt PNL, vechiul, şi PDL, acelaşi, care ar urma să fie oferite electoratului în cunoscuta variantă promoţională din magazine 2 în 1. Adică, două partide în unul singur. Vechiul PNL şi PDL ar urma să se contopească şi să devină un singur trup electoral: noul şi dodoloţul PNL.

Procesul de contopire a celor două formaţiuni politice a început încă înainte de alegerile prezidenţiale şi el este în plină desfăşurare, fiind programat să se încheie în 2017. Lucrurile par clare, cel puţin în teorie, dar, cum se ştie, practica ne cam omoară. Problemele încep să apară când cele două partide (încă destul de distincte) îşi desemnează oamenii în structurile de conducere proprii, dar şi mai mari probleme se anunţă –cel puţin în cazul Clujului- când vor fi desemnaţi candidaţii (candidatul) pentru funcţiile administrative, cum ar fi pentru cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Deocamdată, cel puţin în Cluj, noul PNL pare să fie dominat numeric şi ca putere de PDL, dar co-preşedintele executiv al PNL Cluj, Mihai Seplecan, spune că lucrurile merg ca unse: „Fuziunea este în stadiu foarte avansat, deja s-a hotărât, că vor fi doi co-preşedinţi până în 2017, iar la nivel de birou judeţean practic fostul PDL va avea 17oameni, iar fostul PNL vom avea 16 persoane. Între cele 33 de persoane sunt incluşi şi parlamentarii, care sunt de drept. S-au stabilit anumite criterii, după rezultatele de la europarlamentare, după numărul de consilieri avut şi aşa se va face în fiecare organizaţie. S-a mai stabilit că unde e un primar de la o formaţiune politică, automat preia preşedinţia organizaţiei, deci va rămâne un singur preşedinte şi astfel cam în 50 de comune se cam închide treaba în judeţul Cluj, pentru că PNL şi PDL au împreună în jur de 50 de primari. În celelalte comune cu primari de la alte partide vor fi copreşedinţi, ca să nu apară disensiuni, ca la judeţ. Toată povestea la nivel de judeţ se încheie în 2017, când va fi congres judeţean şi când va fi un singur preşedinte. Până atunci e cu doi copreşedinţi. Structura a intrat în vigoare, doar trebuie ca cele două conduceri judeţene să-şi numească oamenii”.

Până aici, cam de aceeaşi părere este şi preşedintele PDL Cluj, europarlamentarul Daniel Buda, devenit co-preşedinte al noului PNL Cluj, alături de senatorul PNL Marius Nicoară: „În momentul de faţă avem de-a face cu nişte hotărâri care au fost luate la nivelul Consiliului Naţional de Coordonare şi care vor fi implementate. La PDL vineri va avea loc o şedinţă în care vor fi aleşi cei 17 membri în Comitetul executiv, urmând ca mai apoi să aibă loc această unificare între cele două partide şi la nivelul comitetului executiv, pentru că la nivelul BPJ această unificare a avut loc şi am şi avut întâlniri până acum”.

Fiecare parte susţine că negocierile au fost relativ uşoare, dar în realitate lucrurile nu par deloc aşa, iar problema vine în special de la desemnarea persoanei care va candida la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj, după ce liberalul Horea Uioreanu a lăsat locul liber pentru un drum la Gherla. Că dacă drumul respectiv nu era, nici problemele nu apăreau. Cel puţin în momentul actual.

Mihai Seplecan explică varianta sa: „S-a mai hotărât că în cazul preşedinţilor de consilii, primari, deputaţi, cum e şi la CJ Cluj, la un caz de interimat se ia de la partidul care a avut înainte preşedinte sau primar. Sunt doi paşi. Unul e interimatul, cum a fost când am fost eu votat, şi alta e la alegeri parţiale, dacă se ţin alegeri parţiale. În cazul alegerilor parţiale, cum se vor stabili la Cluj, tot partidul care a avut va pune candidatul. Regula sondajului va fi aplicată doar în 2016, când deja va fi fuziune totală. Negocierile nu sunt grele, la nivelul judeţului Cluj am avut o relaţie deosebit de bună şi constructivă de fiecare dată, în special cu liderii, dar şi cu primarii din PDL. Ne simţim ca o familie, ne căutăm, ne sprijinim. Aştept să fiu susţinut, sprijinit de toţi colegii, şi din fostul PNL, şi din fostul PDL la preşedinţia CJ şi sunt ferm convins că dacă miercuri Ponta va da drumul la alegeri, cum se aude, voi şi câştiga. Bineînţeles, cu sprijinul colegilor. În cazul meu e stabilit că voi fi candidatul din partea PNL. Acum… La nivel naţional s-a stabilit că revine PNL de drept şi aşteptăm doar să dea Ponta drumul la alegeri. Vreau să am sprijinul şi mă bazez şi pe sprijinul noilor colegi. Deci, nu vreau să fiu doar o persoană impusă, mă aştept ca şi cei din PDL să fie alături de mine şi să mă susţină”.

 

De cealaltă parte, din sânul aceluiaşi mare şi nou PNL Cluj, Daniel Buda are o altă părere, mai ales pentru faptul că ar vrea ca noul preşedinte al CJ Cluj să fie un fost democrat-liberal, poate un Tişe, un Ştefănie sau chiar un Mircea Moroşan: „De dinainte de campania electorală am funcţionat ca un singur partid şi acum definitivăm şi partea scriptică şi probabil că într-o săptămână-două, conform termenelor asumate de consiliu, vom fuziona, pentru că aici trebuie să avem şi o decizie importantă de luat, cea de candidatură la preşedinţia CJ, care va fi un test de maturitate pe care trebuie să-l dea noua structură şi eu îmi doresc ca persoana cea mai bine poziţionată la nivelul sondajelor de opinie să fie cea care dă… Să aibă capacitatea nu doar să câştige, pentru că nu suntem interesaţi doar de a câştiga, ci şi de a face performanţă în fruntea administraţiei clujene. Într-adevăr, la capitolul interimar, opţiunea o are partidul din care a provenit persoana care a vacantat funcţia, dar în situaţia în care vor fi alegeri pentru funcţia respectivă, acea persoană va fi desemnată pe baza unui sondaj de opinie făcut la nivelul unităţii administrativ-teritoriale în care au loc alegerile. Pentru că nimeni nu-şi poate permite să vină în spaţiul public cu o persoană care să nu fie măsurată din punct de vedere al încrederii electoratului. E important să venim cu o ofertă serioasă în faţa opiniei publice. Dacă din votul din 16 noiembrie n-am învăţat nimic, atunci să mergem acasă”.

[stextbox id=”custom”]

Cei 1.050 de delegaţi reuniţi sâmbătă, la Palatul Parlamentului, în Consiliul Naţional al noului PNL, au adoptat două rezoluţii, prin care anunţă că partidul îşi asumă guvernarea şi alcătuirea unei noi majorităţi parlamentare şi critică bugetul pe 2015. În 26 de Comitete judeţene executive ale noului Partid Naţional Liberal, liberalii deţin majoritatea membrilor, iar democrat-liberalii în 23.

În judeţele din Transilvania de exemplu ponderea este următoarea: Alba (9 PNL – 16 PDL), Bihor (20 PNL – 12 PDL), Bistriţa Năsăud (10 PNL – 15 PDL), Cluj (16 PNL – 17 PDL), Maramureş (17 PNL – 11 PDL), Mureş (17 PNL – 12 PDL), Satu Mare (9 PNL – 15 PDL), Sălaj (10 PNL – 13 PDL), Sibiu (13 PNL – 14 PDL).

Consiliul Naţional a noului PNL a adoptat şi două hotărâri cu privire la modul de organizare şi de funcţionare a partidului. O hotărâre stabileşte că organizaţiile judeţene sunt conduse de doi copreşedinţi, iar pe o perioadă tranzitorie conducerea organizaţiilor judeţene este asigurată de Comitetul judeţean executiv (CJEX) şi de Biroul politic judeţean comasat paritar.

CJEX este alcătuit unde există patru-şase colegii de deputaţi din 23 de membri, 7-9 colegii de deputaţi din 26 de membri şi peste zece colegii de deputaţi din 29 de membri, din parlamentarii aleşi în judeţul respectiv, preşedinţii organizaţiilor interne, cu drept de vot consultativ.

Conform documentului, ponderea membrilor din fiecare partid în Comitetul judeţean executiv este stabilită în urma aplicării unor criterii, respectiv 80% rezultatul alegerilor europarlamentare şi 20% numărul primarilor în funcţie după aplicarea OUG 55/2014. Ponderea maximă este 65% la 35%.

În ceea ce priveşte organizaţiile locale acestea sunt conduse de doi copreşedinţi. De asemenea, conducerea organizaţiilor locale este asigurată de comitetul local executiv şi de biroul politic local comasat paritar. În cadrul Comitetului executiv judeţean şi local, secretarul general va fi secretarul general al partidului cu ponderea mai mare, iar secretarul general al partidului cu ponderea mai mică este secretar general adjunct. Termenul de înfiinţare a Comitetelor judeţene executive este 28 februarie, iar al Comitetelor locale executive este 31 martie.

Documentul stabileşte că membrii Comitetelor executive judeţene şi locale îşi păstrează funcţiile din Birourile judeţene şi locale ale fostelor partide.

Cea de-a doua rezoluţie stabileşte atribuţiile Biroului politic judeţean, Biroului politic local ale Comitetului judeţean executiv şi ale Comitetului local executiv. Comitetul judeţean executiv organizează şi conduce întreaga activitate internă a partidului la nivel judeţean între două şedinţe consecutive ale BPJ.

[/stextbox]

[stextbox id=”custom”]

Şi PSD pare să fie într-o perioadă de fierbere, atât la nivel central, cât şi în teritoriu. În cazul Clujului, un semnal puternic l-a dat deputatul Aurelia Cristea, care a propus dizolvarea conducerii organizaţiei PSD Cluj-Napoca, pe care o conduce.

„PSD Cluj-Napoca va demara un nou proiect politic pus la dispoziția comunității. Pornind de la premisa că democrația se construiește permanent iar politica se învață zilnic, trebuie să recunoaștem pașii greșiți făcuți în ultimii ani și să acceptăm că la nivel local PSD are nevoie de un rebranding doctrinar-strategic, de lidership și mai ales de un nou model organizatoric bazat mai mult pe energia voluntariatului. Ne propunem deschiderea PSD, modernizarea sistemului de promovare al membrilor de partid, accederea în funcțiile de conducere trebuind să se realizeze în baza unui CV profesional, a unor proiecte comunitare și a unui portofoliu de activitate politică. Cred că sunt suficienți oameni de stânga care până în acest moment nu s-au regăsit în structura organizației, pe care îi invit să participe la acest nou proiect dedicat comunității clujene. De asemenea, ne propunem să fim o platformă care să asigure valorificarea competențelor și a entuziasmului tinerilor, o formulă prietenoasă de dialog cu societatea civilă”, a declarat, pentru Transilvania Reporter, Aurelia Cristea.

[/stextbox]