Moment istoric pentru comunitatea evreilor: după 80 de ani, a treia Tora cușer din țară este adusă la Cluj

E seară. O seară specială pentru comunitatea evreilor din Cluj-Napoca. Pe 14 ianuarie, după exact 80 de ani, mica sinagogă de pe strada David Francisc se va umple de lumină. O lumină simbolică. În scurt timp va avea loc ceremonia de primire și introducere a unei cărți Tora în Dulapul Sfânt din casa de rugăciuni. Oamenii încep să vină. Femeile au rezervate două băncuțe în partea stângă a sălii. „Biserica” lor, Baba Shil, despărțită printr-un gem de cea a bărbaților, a fost desființată de ceva vreme, spațiul respectiv găzduind acum activităților tinerilor din comunitate. Oricum, două băncuțe, izolate de restul încăperii de o perdea albă, sunt suficiente. Bărbații, mai mulți la număr, se așează în partea dreaptă a Dulapului Sfânt numit Aron Kodesh. Aceaștia poartă pe cap tradiționala kipa sau yarmulke. E interesant faptul că aceste kipe nu sunt la fel: unele sunt negre, altele au o dungă albă, altele sunt croșetate. Cei care nu fac parte din comunitate, dar participă la ceremonie, își improvizează o kipa din ce au la îndemână. Această variație de kipe te-ar putea face să te gândești că fiecare model are o însemnătate aparte. Dar nu, fiecare este liber să își confecționeze o kipă după bunul plac, atâta timp cât o poartă. Femeile, de asemenea au capul acoperit. Cele căsătorite. În băncile gri se găsesc cărți cu rugăciuni. Cărțile se deschide de la stânga la dreapta. La fel se și citește. Pe pereți sunt afișate, de asemenea, cele mai importante rugăciuni. Ceremonia începe cu câteva minute după ora stabilită inițial, dar nimeni nu se supără. Enoriașii așteaptă curioși.

În fața Dulapului Sfânt, într-o husă albastră, brodată cu litere aurii, se află Tora, Cartea Sfântă. Aceasta a fost adusă de la Ierusalim de către rabinul Shmuel Zarviv. Poate vă întrebați cum a ajuns acesta la Cluj și ce l-a determinat pe rabin să aducă o carte atât de valoroasă tocmai în inima Transilvaniei. Destinul sau poate o simplă întâmplare. Doi frați din comunitatea evreilor din Cluj dețin o agenție de turism. Shmuel dorea să viziteze Praga și a apelat la serviciile agenției respective. Întrucât tinerii nu au avut o ofertă avantajoasă în acel moment, i-au propus să viziteze Clujul. Zis și făcut. Rabinul s-a îndrăgostit de Cluj, iar comunitatea de aici i s-a părut extrem de primitoare. „M-a impresionat foarte mult faptul că în comunitatea din Cluj există o cantină care face de mâncare pentru evrei și faptul că aici se fac mari eforturi pentru a respecta reglementările religioase și sanitare”, a spus acesta. Rabinul este implicat în Ierusalim în numeroase proiecte caritabile. Acesta deține, de asemenea, mai multe cantine asemănătoare celei de la Cluj.

Impresionat de felul în care este organizată comunitatea, acesta a dorit să le ofere clujenilor un cadou. Astfel, la cererea sa, Yoram Abadi de la Ierusalim le-a împrumutat evreilor din Cluj pergamentul sfânt. Acesta este al treilea sul Tora din România atestat cușer (adică curat). Comunitatea Evreilor din Cluj deține încă șapte Tora, dar pentru că acestea sunt foarte deteriorate, nu mai pot fi considerate cușer.

Tora este scrisă manual

Cărțile Tora sunt confecționate prin muncă manuală de o breaslă de meseriași numită Sofer stam, a căror specialitate este producerea foii de piele de animal și scrierea cărților, tot manual, cu o foarte mare precizie. Scriitorii sunt considerați veritabili artiști, iar costul unei asemenea cărți se poate ridica la câteva zeci de mii de dolari. Pergamentul pe care este scrisă cartea sfântă poate atinge zece metri sau chiar mai mult în funcție de mărimea acesteia, iar procesul de scriere durează aproximativ un an. Nu există școli speciale pentru așa ceva, meseria transmițându-se din tată în fiu. Pentru a ajunge să scrii o Tora, trebuie să fii extrem de curat, atât la propriu, cât și la figurat. „Tora este unică. Pergamentul pe care se scrie Tora nu este unul făcut din trestie, ci din piele de animal. Este o muncă laborioasă. Scrierea se face doar de către caligrafi extrem de calificați, caligrafi cașer: curați în suflet și în trup. La fiecare început de paragraf, caligraful se spală, își spală trupul și abia apoi începe să scrie. Trebuie să fie curat”, explică Mihail Ronai, secretarul comunității evreiești din Cluj. În România nu există niciun astfel de meseriaș, aceștia fiind aleși de cele mai multe ori din țara sfântă.

„Primirea Torei e un moment important în istoria comunității noastre, un moment important chiar și pentru această casă de rugăciune, casă de rugăciune care a fost înființată de către hasizi veniți din Maramureș în timpul primului Război Mondial. Avem în față cartea sfântă a Israelului, Tora. Aceasta este cartea noastră, aceasta este istoria noastră. Tora se mai numește și Lege, pentru că cuprinde cele zeci porunci, dar nu numai. Cuprinde 613 porunci care trebuie respectate de către poporul Israel. Tora este și lumină. În această seară, noi primim lumina și o introducem în sinagogă, în casa de rugăciuni. Este un moment de referință pentru toți evreii clujeni și nu numai. Ultima primire de lumină și introducere de lumină în sinagogă și în dulapul de rugăciuni, Aron Kodesh, s-a întâmplat exact acum 80 de ani. Acest moment este un unul de referință sau cum spun englezii un „Turning point”, adică un punct de întoarcere. Noi nu ne întoarcem cu pașii, dar ne întoarcem privirea cu 80 de ani în urmă, exact în acest moment”, spune Mihail Ronai.

Tora este scoasă din husă, iar pergamentul este ridicat în aer de către domnul Mihail. În timpul acestei ceremonii, el are rolul de hagba. Enoriașii sunt invitați să privească de aproape Cartea Sfântă, înainte de a fi pusă la loc de cinste în Aron Kodesh. Pentru ceremoniile religioase este obligatorie prezența a zece bărbați. La fel și în cazul acestei ceremonii. Fiecare din cei zece enoriași are un rol esențial în cadrul ceremoniei. „Se spune așa: pentru ca Dumnezeu să fie cu noi, nu între noi și nu lângă noi, ci cu noi, trebuie să ai trei lucruri întrunite: o casă de rugăciune, Tora, din care să te rogi și minimum zece bărbați trecuți de 13 ani. Tora are în total 54 de pericope. În fiecare săptămână de Sabat se citește o bucățică din Tora, o pericopă. Fiecare pericopă poartă un nume. În momentul în care se termină prima parte a rugăciunii de Sabat (rugăciunea are trei părți), se scoate Tora și se citește pelicopa din săptămâna respectivă. Pentru asta, trebuie chemați la Tora opt oameni, care să fie binecuvântați și care să citească pasajul care îi revine. E nevoie de opt oameni care să citească și încă doi, hagba și ghelila. Eu am fost hagba astăzi, pentru că am ridicat Tora. Galila împachetează Tora”, explică Mihail Ronai.

Tora a fost dată de Dumneazeu poporului evreu, singurul popor care a acceptat-o, de altfel. „Legile scrise sunt cuprinse în Tora. Dumnezeu a întrebat toate popoarele: «Vreți Tora? Vreți cartea?» Fiecare popor a dat un răspuns nefavorabil. Apoi, a ajuns la poporul evreu care a răspuns: «Vom asculta și vom face». În momentul în care poporul evreu a primit Tora, se spune că peste trei mii de persoane au plutit și au văzut voci. Acest lucru li se poate întâmpla numai profeților. Ei bine, în acel moment, poporul evreu a devenit profet pentru un moment”, povestește secretarul.

Comunitatea evreilor din Cuj va primi în curând o Tora nouă. Primul pas în acest sens a fost făcut de rabinul Shmuel Zarviv. Acesta a început pe cont propriu o campanie de strângere de fonduri din Israel și America pentru a putea achiziționa un exemplar nou care să fie donat clujenilor.

Câți au fost, câți au rămas

În prezent comunitatea evreilor din Cluj este compusă din aproximativ 400 de persoane, cu tot cu familiile mixte. „Am fost noi destul de deosebiți în istoria noastră și uciși fără milă. Noi nu putem face așa ceva. Atunci când există căsătorii mixte, să fie binecuvântați, nu e nicio problemă”, spune Mihail.

„De ce suntem atât de puțini? De ce avem numai o casă de rugăciuni? În Cluj, înainte de cel de-al doilea război mondial, trăiau 18.000 de evrei. Aproape o treime din populația Clujului de atunci. Și iată că dintr-o dată, între 9 mai și 9 iunie 1944, toți cei 18.000 de evrei au dispărut. Județul a fost golit de evrei. S-au întors circa 8, 10% în România, dintre care mulți au plecat în Israel sau pe unde au putut. Am rămas noi, ăștia. Aceasta este istoria noastră tragică. La Cluj nu s-a născut de câțiva zeci de ani un evreu. Se nasc copii, dar în familiile mixte. Eu, de exemplu, împreună cu mulți din generația mea, constituim generația fără bunici. Bunicii ne-au fost deportați și uciși. Noi nu avem bunici!”, spune acesta. Cu toate că s-a născut în România și iubește această țară, consideră că face parte din diaspora evreiască. „Aici nu putem respecta toate tradițiile noastre, e greu, dar ne străduim. Din păcate aici e foarte greu să fii cușer”, spune acesta.

Urmăriți în continuare o galerie foto realizată de Dan Bodea.