Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Un sfert de veac firav în proiecte”

Clujul este printre oraşele fruntaşe ale României, dar asta pare să se datoreze vitalităţii locuitorilor mai degrabă decât bunelor politici publice. Unde din energia care i-a animat pe luptătorii pentru libertate din decembrie 1989 s-au transmis în timp şi au purtat oraşul spre o situaţie mai prosperă decât a altor localităţi comparabile ca mărime. Frânturi din voinţa artistului care şi-a dezgolit, în 1989, pieptul în faţa plutonului de execuţie din Piaţa, pe atunci, a Libertăţii sau a muncitorului de combinat care a deturnat un autobuz îndreptând-ul ca pe un berbece în dispozitivul de tancuri din Mărăşti se regăsesc în curajul celor care astăzi îşi iau soarta în mâini, dezvoltă afaceri, inovează, profesează dedicat. De altfel, urmărind harta locurilor unde revoluţia a luat startul înainte ca fuga Ceauşeştilor să estompeze teama de protest, identificăm oraşele cele mai dezvoltate din ţară. Acest fapt este validat şi ştiinţific, un studiu din 2013 indică Timişoara şi Clujul drept competitori economici pentru locul doi pe ţară, după Bucureşti.

Curajul şi dinamismul antreprenorial nu sunt asociate neapărat înţelepciunii, exemplul Clujului arată însă că ele pot depăşi alegeri neinspirate. Niciunul dintre primarii liber aleşi ai Clujului n-au guvernat pe baza unui proiect, drept dovadă oraşul nu are nici după 25 de ani o strategie de dezvoltare (una, pe hârtie, s-a scris în 2007, o alta a fost finalizată ieri). Totuşi, chiar haotic, Clujul progresează mai alert decât alte oraşe. Este meritul celor care îl locuiesc în prezent, dar şi al celor care le-au insuflat elan plătind acest lucru cu viaţa.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Audit extern la ISU după cazul elicopterului prăbuşit. Premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul va aproba primele sancțiuni în cazul accidentului aviatic din Constanța și că la nivelul Departamentului de Intervenții în Situații de Urgență este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem și procedurile aplicate în astfel de situații.

SOCIAL. Sunt turist și mă tratez. Q Clinic – Centrul de Chirurgie, Medicină Estetică și Terapii Integrate ale Pielii a lansat Q Life, un program de intervenţii reparatorii realizate pro-bono și a Q Education – primul centru de training privat de medicină estetică și chirurgie din România. Cele două inițiative vin pe fondul unei investiții de două milioane de euro și au devenit posibile odată cu mutarea în noul sediu din Cluj-Napoca al Q Clinic. (Maria Man)

DOSAR. Lecția de curaj din 1989 nu i-a inspirat pe edilii Clujului.

Piaţa Mărăşti, colţul secret al Revoluţiei de la Cluj. Un punct fierbinte al Revoluţiei din 89 a fost în actuala Piaţă Mărăşti. În după-amiaza zilei de 21 decembrie piaţa pe jumătate încă în şantier era aglomerată cu oameni care veneau sau plecau la serviciu. Transportul public fusese blocat. (Eena Gădălean, Maria Man)

Rugă pentru fii. Când vine vorba de fiul său, Călin, ochii doamnei Maria se înţepenesc şi privirea îi trece dincolo de pereţii camerei. Pare o sfântă dintr-o icoană. Ferestrele sufletului său s-ar lăsa podidite de lacrimi, dar izvoarele acestea de tristeţe şi bucurie au secat de vreo 20 de ani. De atunci n-a mai putut să plângă. I-au secat ochii, aşa cum seacă izvoarele de prea multă dogoare a soarelui. Pe Maria Stoian a mistuit-o dorul după fiul său Călin Nemeş, unul dintre cei care, în 21 decembrie 1989, în centrul Clujului, şi-a dezgolit pieptul în faţa gloanţelor. La vreo 60 de kilometri mai spre vest de Cluj, în Huedin, tatăl lui Lucian Matiş, Cornel Matiş, îşi aşteaptă capătul zilelor, pentru a putea să fie din nou cu fiul său. Doctorii i-au scos de tot stomacul, din cauza unei boli, dar i-a rămas inima, franjurată şi ea de acelaşi de nedescris dor părintesc. (Marius Avram)

AFACERI PUBLICE. Clujul viitorului: inima oraşului bate pentru şi prin cultură. 16 luni, 400 de oameni care au lucrat pe sectoare de activitate, 918 mailuri cu sugestii şi un document de peste 1.000 de pagini. Aşa arată strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, dezbaterea finală a documentului având loc miercuri, 17 decembrie. Întregul proces de eleborare a strategiei a fost coordonat de specialiştii de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB. (Claudia Romitan)

INTERVIU. Ponta a pierdut prin izolarea de elite.

-Între cele două tururi de scrutin ați scris o epistolă candidaților, în care le spuneați ce să nu facă pentru ca să nu piardă alegerile. Din acea listă, ce elemente credeți că au încălcat PSD și Ponta?

-Era o listă generală de aserțiuni despre cum funcționează ideile într-o campanie electorală și cum trebuie să se poziționeze un partid care vrea să câștige. Ceea ce s-a întâmplat în alegeri a arătat că stânga n-a respectat criteriul simplității și al clarităţii mesajului, că a avut obsesia cantității și a făcut prea multe digresiuni față de mesajul central. A făcut o campanie negativă excesivă față de un politician, Klaus Iohannis, fără pedigree politic. Apoi, a făcut alianțe nepotrivite, în încercarea de a face o supramajoritate, pentru siguranță, din frica de a nu pierde, care te face mult mai vulnerabil în fața opiniei publice. A confundat adversarul. Este greu de crezut, dar asta e o chestiune a strategilor, că îl ataci pe Traian Băsescu și îl învingi pe Iohannis. Era o chestiune chiar și de logică, atât timp cât Iohannis nu venea cu un proiect de dreapta, chiar dacă avea în spate un afiș de dreapta, un background de dreapta, venea cu un proiect simplu, un proiect administrativ. O altă greșeală: a nu fi atent la detalii, a nu deosebi foarte bine de unde vin riscurile. Riscurile, în cazul lui Victor Ponta, în turul al doilea, au venit de la ceea ce probabil echipa lui a crezut că e un detaliu, dreptul cetățenilor de a vota, care s-a dovedit a nu fi deloc un detaliu, ci o zonă foarte sensibilă. Chiar dacă nu avem încă o cultură civică dezvoltată, frustrarea poate face minuni în campanii și privarea oamenilor de un drept creează o reacție în lanț, care a dus la acea revoluție la urne despre care s-a vorbit. (Vasile Dâncu)

REPORTAJ. Kebab românesc, narghilea și belly dance. Medicul Danish Ashraf a adus la Cluj o mică parte din cultura indiană în cadrul primului club indian oriental din Transilvania. Acesta a deschis de curând, în centrul Clujului, un club ce reunește cele mai importante ingrediente ale unei seri indiene reușite: mâncare tradițională, narghilea și belly dance. Cele trei elemente se completează de minune, fapt pentru care localul a primit o denumire care să le înglobeze pe toate: Camel. Mai mult decât atât, aici se pot servi două specialități indiene românizate. (Maria Man)

Tradiții și picanterie, servite pe o singură farfurie. Se spune că dragostea trece prin stomac. În cazul lor, lucrurile au stat puțin diferit. S-au îndrăgostit, după care au început o afacere în cadrul căreia promovează mâncarea tradițională indiană. Condus în momentul de față de trei indieni și o localnică, restaurantul Indigo adună în cadrul său comunitatea indiană din oraș, dar și din ce în ce mai mulți români care se lasă seduși de aroma specială a condimentelor aduse din Asia de Sud. (Maria Man)

INTERVIU. Sunt fericit să recreez o variantă a motorului Google la Cluj. Se află de zece ani în Cluj-Napoca şi este unul dintre cei mai informaţi analişti ai pieţei financiare mondiale. Este fondatorul Orpheus Risk Management Indices şi al motorului de căutare EconoHistory care în următorii ani ar putea revoluţiona World Wide Web-ul şi ar putea oferi noi soluţii de vizualizare a datelor. Mukul Pal s-a stabilit la Cluj cu gândul de a schimba lumea cu ideile sale originale. „De ce nu?”, spune inventatorul, autorul şi oratorul Mukul Pal care într-o altă viaţă nu exclude posibilitatea să fi fost transilvănean. A scris mai bine de zece ani editoriale pentru Business Standard, publicaţie financiară de primă mână din India şi a conferenţiat peste tot în lume, din Mumbai până în Bucureşti. Despre India şi Cluj, dar şi despre modul în care ideile originale pot schimba lumea am stat de vorbă cu Mukul Pal. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Cinematograf mobil în zonele defavorizate din România. Un cinematograf mobil care să ajungă în comunităţile defavorizate ale României este propunerea unui tânăr din Cluj care prin platforma de crowdfunding Creştem Idei îşi doreşte ca proiectul său, Cinemobilul, să fie implementat în cât mai multe localităţi din ţară. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Sfântul Ignatie, zi tradiţională de sacrificii. În 20 decembrie, cu patru zile înainte de Ajunul Crăciunului, românii ortodocşi îl pomenesc pe Sfântul Ignatie. Nu este o zi trecută cu roşu în calendar, dar în comunităţile rurale tradiţionale este o zi specială din timpul Postului Crăciunului, fiind data la care se taie porcul. Sfântul în cauză a fost ucenic al Apostolului Petru şi al evanghelistului Ioan, apoi a devenit epicop al comunităţii creştine din Antiohia, oraş din Siria Antică, azi în Turcia. Este numit Ignaţie Teoforul. Teoforul este un cuvânt cu mai multe înţelesuri, el înseamnă Cel care îl Poartă de Dumnezeu, dar şi Cel Purtat de Dumnezeu.

DOCUMENTAR. Tărâmuri magice de Crăciun: Cele mai frumoase târguri din Europa. Crăciunul este, fără îndoială, cea mai iubită sărbătoare. Toată lumea o aşteaptă, toată lumea se pregăteşte cu cel puţin o lună înainte, toţi visează la acea atmosferă unică, toţi ar vrea să dureze cât mai mult – o zi e prea puţin!

Aşa a apărut Adventul, perioada de aşteptare, zilele care preced Crăciunul şi în care creştinii se pregătesc, din toate punctele de vedere, pentru naşterea lui Iisus Hristos. Pregătirile înseamnă curăţenie în case, dar şi în suflete – prin respectarea postului. Mai înseamnă aprovizionarea cu toate cele necesare pentru sărbătoare – în zilele noastre, cumpărăturile, goana după cadouri, cozonaci, ornamente etc. Toate acestea fac parte din sărbătoare. Iar Crăciunul pare să se extindă, pe măsură ce trec anii. Nu mai vorbim despre o zi, ci de o săptămână, ba chiar de o lună întreagă. Magazinele se împodobesc încă de la sfârşitul lunii noiembrie, iar în târgurile şi pieţele de Crăciun, atmosfera festivă te transpune într-o stare de sărbătoare perpetuă. (Mădălina Kadar)

SPORT. Realitate sau “coşmar”? Vor cânta împreună suporterii lui ”U” şi CFR? Clujul fotbalistic fierbe de o vreme încoace precum în preajma confruntărilor istorice dintre cele două mari rivale locale, ”U”, respectiv CFR. În ultima perioadă au apărut o serie de zvonuri care dau drept realizabilă o fuziune, în fapt imposibilă între cele două cluburi. Pornind probabil de la ideea că finanţatorul CFR-ului, Paszkany Arpad, nu a ascuns niciodată faptul că prima sa opţiune de cumpărare a fost Universitatea Cluj, în momentul în care a decis să investească în fotbal, au apărut scenarii dintre cele mai sofisticate. Transilvania Reporter a analizat ”potențialul mariaj”, iar concluzia este una singură: NICIODATĂ! (Patrice Podină)