Modelul Plovdiv: Capitală Culturală Europeană pe cartea sincerității

Încărcat cu o istorie multimilenară – este considerat cel mai vechi oraș din Europa – Plovdivul a fost desemnat să fie prima Capitală Culturală Europeană din Bulgaria, în 2019.

Al doilea oraș al Bulgariei se pregătește de marele bal încă din 2012, când a început procesul candidaturii. Plovdiv a cheltuit în ultimii doi ani patru la sută din buget pe proiecte culturale și mizează pe o dezvoltare turistică pe aceeași nișă. Pentru 2019, bugetul operațional al proiectului este estimat la 22 de milioane de euro.

Ca să vă imaginați Plovdivul, luați acoperișurile din Dubrovnik, așezați-le pe geografia Sighișoarei, adăugați un teatru roman cât Odeonul din Efes, presărați mozaicuri care amintesc de Ravenna, mai puneți o serie de biserici și moschei medievale tipice Balcanilor, dar și clădiri ultramoderne, care țâșnesc de lângă spații decrepite, în stil bucureștean, plus un „Soho bulgăresc”, împrăștiat pe o duzină de străduțe întortocheate. Și, peste toate, o suită impresionantă de case superbe, din secolul al XIX-lea, specifice curentului arhitectural denumit „Renașterea Bulgărească”.

În miezul acestui cocktail de istorie și artă, Radostina Gheorghieva, unul dintre managerii proiectului Plovdiv 2019, vorbește, în exclusivitate pentru Transilvania Reporter, despre ce a însemnat pentru oraș procesul candidaturii și mizele pe care le reprezintă programul de peste patru ani.

Cum a început povestea Plovdiv 2019?

A fost vorba despre un grup de persoane interesate, artiști, oameni de cultură, antreprenori etc., de la noi din oraș care s-au întâlnit și au decis că orașul nostru ar trebui să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2019, care îi revine Bulgariei și Italiei în acel an. Așa că s-au organizat de unii singuri și apoi au convins municipalitatea că ar trebui să ne înscriem oficial în competiție. Așadar, este vorba, în mare măsură, de o mișcare pornită de jos în sus.

Ce pași au urmat?

În 2011, după ce municipalitatea a fost convinsă că Plovdiv ar trebui să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a constituit o fundație independentă, care a devenit organizația ce a gestionat toate etapele candidaturii și gestionează mai departe procesul. Acest lucru s-a întâmplat în septembrie 2011.

Pe parcursul candidaturii, în ce mod ați consultat populația interesată de proiect?

În prima etapă a candidaturii, am organizat grupuri focus, dezbateri publice, atât cu simpli cetățeni cât și cu persoane active în domeniul cultural. Am încorporat în proiectul-cadru multe idei pe care le-am primit prin aceste metode. În a doua etapă a candidaturii, după ce am fost nominalizați printre orașele finaliste, am avut o direcție mult mai clară, am știut pe ce să ne concentrăm, fiindcă aveam, deja, cadrul general al proiectului. Așa că am încercat să implicăm mai mult operatorii culturali din oraș și să atragem mai mulți parteneri străini. Deci, a fost o muncă mult mai aplicată. Practic doar am gândit diferite evenimente în concordanță cu liniile principale ale proiectului.

Dacă vorbim de liniile principale ale programului general, care se numește „Împreună”, care sunt acestea?

Sloganul nostru este „Împreună”. Avem patru platforme ale programului, care sunt „Contopește” (în engleză „Fuse” – n.r.), „Reînsuflețește” (Revive), „Transformă” și „Relaxează”. Ele sunt conectate cu modul de viață din Plovdiv, cu problemele pe care încercăm să rezolvăm prin această candidatură. Iar în aceste patru platforme, avem 12 clustere de proiecte, iar nunărul total de proiecte pe care îl avem, mici, mari și medii, este de 60. În anii următori, însă, vom adăuga din ce în ce mai multe proiecte, bineînțeles.

Ați fost nominalizați în finală împreună cu capitala, Sofia, cu Varna și cu Veliko Târnovo, de ce credeți că ați câștigat voi și nu ceilalți?

Păi, s-ar putea să fiu subiectivă (râde)… dar am mare încredere în munca pe care am făcut-o. Am pregătit o candidatură excelentă și un program general excelent. Părerea mea personală este că am prezentat juriului unui proiect foarte bun, de care ei au fost impresionați. Dar, ceea ce au menționat (membrii juriului – n.r.) pe parcursul prezentării și a sesiunii de întrebări și răspunsuri a fost că au foarte impresionați de cât de cinstiți am fost. Pentru că noi nu am încercat să ascundem problemele pe care orașul le are, ba, dimpotrivă, le-am evidențiat și am prezentat proiecte specifice pentru fiecare, prin care sperăm să ajutăm la rezolvarea lor.

Care a fost bugetul candidaturii?

A fost de circa 250.000 de euro pentru fiecare an, deci, în total, cam 500.000 de euro pentru cei doi ani în care s-a lucrat intens.

Și care este bugetul pentru 2019?

Pentru costurile operaționale am planificat 22 de milioane de euro, bani care vor reprezenta contribuții ale municipalității, guvernului și private. Nu am inclus și alte surse de venit, dar vom lucra la acest aspect.

Una dintre problemele majore ale Plovdivului este că aici se găsește cea mai mare comunitate nevoiașă de romi din Balcani. Ați gândit proiecte pentru aceasta?

Absolut. De fapt, acesta este unul din punctele principale ale programului. Aici avem cel mare cartieri de romi din Balcani, care se numește Stolipinovo. Nimeni nu știe cu exactitate câți oameni locuiesc în această zonă. Ceea ce știm cu siguranță e că sunt în jur de, sau mai mult de, 50.000. O mare problemă este că această comunitate este într-o foarte mare măsură închisă în ea și, prin clusterul de programe numit Mahala (termen bulgăresc similar cu cel românesc – n.r.), avem o serie de proiecte care au ca scop transferul de putere către comunitate și implicarea acesteia în mai multe activități culturale, deoarece, în acest moment, acești oameni nu prea au acces la viața culturală, iar aceasta este o problemă, deoarece prin integrare întotdeauna obții rezultate mult mai bune.

Dacă ar fi să rezumați programul cultural al Plovdivului pentru 2019 într-o singură frază, care ar fi aceasta?

Este de fapt un singur cuvânt, chiar sloganul nostru – „Împreună”. Se găsește câte ceva pentru fiecare în program. Programul este încarnarea sloganului nostru.

Iar scopul său ultim este cel de a aduce împreună diferitele comunități ale Plovdivului?

În mod clar, da. Vedeți, una din marile probleme ale Bulgariei este că în perioada socialistă, comunitățile au fost distruse, iar oamenii nu comunică cu adevărat, nu se strâng pentru a lucra împreună la rezolvarea problemelor. Iar la acest capitol trebuie încă să muncim, și despre asta este vorba în programul nostru și de aceea am selectat sloganul „Împreună”. Chiar am glumit, în documentul de prezentare a candidaturii că Plovdivul este un oraș unde zece oameni au 11 păreri.

Acum că sunteți un candidat de succes, ce sfaturi ați avea de dat orașelor care doar aspiră la acest titlu?

De câte ori suntem întrebați acest lucru, pentru că și alte orașe ne-au întrebat, răspunsul meu este clar: să fiți cinstiți 100%. Fiți cinstiți, pentru că nu veți putea ascunde ceva ce nu vă place și nici nu ar trebui să ascundeți așa ceva. Trebuie să fiți cinstiți cu voi înșivă, cu privire la problemele reale și provocările existente în oraș. Atâta vreme cât veți face asta, juriul își va da seama că poate avea încredere în voi.

[stextbox id=”custom”]Clujul aspiră la CCE 2021

La doi ani după Bulgaria, va fi rândul României să nominalizeze o Capitală Culturală Europeană. Spre deosebire de vecinii de la Sud de Dunăre, pentru țara noastră va fi vorba de al doilea oraș cu acest statut, după Sibiu, care, în 2007, a fost prima Capitală Culturală Europeană din fostul spațiu socialist. Până acum, pentru 2021 și-au anunțat intenția de a candida orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, București, Brașov, Arad, Alba Iulia și Sfântu Gheorghe (pentru Ținutul Secuiesc). Candidaturile oficiale vor fi depuse în 2015, iar câștigătorul va fi ales de un juriu internațional independent, în 2016.

Iată capitalele culturale din anii viiitori:

2015: Mons (Belgia) și Plzen (Cehia)
2016: San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia)
2017: Aarhus (Danemrrca) și Paphos (Cipru)
2018: Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta)
2019: Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria)
2020: Un oraș din Irlanda și unul din Croația
2021: Un oraș din Grecia și unul din România[/stextbox]