Bike Sharing, „cacealmaua jalnică” a primăriei clujene

Proiectul de bikesharing, care ar fi trebuit să fie funcțional încă din primăvara anului trecut s-a pierdut pe drum. Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 a debutat în 2011 şi de atunci a trecut prin tot felul de amânări şi modificări, în timp ce orașul e tot mai sufocat de aglomerație. Acesta presupune amenajarea a 50 de stații self-service pe raza muncipiului Cluj-Napoca, respectiv în comunele Florești și Apahida, de unde orice clujean poate împrumuta, în mod gratuit, timp de o oră o bicicletă din cele 540 puse la dispoziție de municipalitate.

Bicicletele au sosit în vară, stațiile sunt gata, dar pistele există doar pe hârtie. Reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca (CCN) consideră că acest proiect nu este decât o „cacealma jalnică” prin care primăria amână de ani de zile dezvoltarea infrastructurii. „Acele 540 de preconizate biciclete comunitare sunt doar o picătură în ocean la un oraș de sute de mii de locuitori, deci componenta de bikesharing, așa cum e concepută, e mai mult simbolică, iar pe componenta de infrastructuă se preconizează sub 10% din ceea ce ar fi necesar orașului. Nu se cunoaște varianta finală de proiect, pentru că primăria o păstrează în continuare secretă, în mod ilegal, deși există inclusiv o hotărâre judecătorească definitivă care îi obligă să facă public tot proiectul. Ei refuză în continuare”, spune Radu Mititeanu, directorul executiv CCN.

Mititeanu consideră că aglomerația din oraș este determinată de gradul mare de motorizare și de faptul că autoritățile locale încurajează acest fenomen în loc să îl combată. „Toate statele dezvoltate se străduiesc să calmeze traficul urban și să reducă locurile de parcare, le fac mai scumpe, facilitează alternativele. La noi este pe dos. Un om pe bicicletă ocupă mult mai puțin spațiu și în deplasare și în staționare decât dacă ar fi la volanul autoturismului. Bicicleta duce la decongestionarea traficului urban, pentru că o bicicletă în plus înseamnă în principiu o mașină în minus. Bicicliștilor nu le este ușor, pentru că se circula agresiv, iar facilitățile pentru aceștia sunt puține, proaste și în ultimii ani s-au făcut mai mulți pași înapoi, decât înainte. Cele câteva bucăți de așa-zisă pistă de biciclete nu își merită numele, sunt făcute în bătaie de joc, sunt prea înguste, fără continuitate, cu obstacole, prost marcate și semnalizate, fără spații de siguranță, și în plus, multe sunt trasate pe trotuar, luând din puținul spațiu care le mai rămăsese pietonilor”, explică acesta.

CCN a depus la primărie „de un deceniu” un plan care cuprinde căile de circulaţie pentru bicicletele din Cluj, precum și studii, propuneri și analize, dar acestea nu au fost luate în seamă. „Primaria nu ne-a dat niciodată vreun răspuns oficial la ele și refuză dialogul, deși e clar că nu se pricep și ar putea profita de consultanța gratuită pe care le-o oferim. Câteva principii au fost preluate în noul PUG, dar și acesta a fost amânat abuziv de cinci ani”, mai spune Mititeanu.

Clubul de Cicolurism Napoca organizează lunar diferite activități.„Acțiunile noastre sunt manifestări publice declarate autoritătilor, cu traseu și organizatori cunoscuți, cu scop și revendicări explicite. Deocamdată efectele acestor acțiuni sunt încă modeste, dar în final autorităţile vor trebui să accepte că bicicleta este o parte a soluției și că trebuie promovată, nu doar tolerată, cum se întâmplă acum”, explică directorul executiv CCN.