Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Blestemul geografiei. Clujul se sufocă”

Joi, 11 decembrie 2014, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal traficul în „orașul căldare”.

Geografia a avantajat Clujul timp de secole, însă dealurile care îl împrejmuiesc şi care l-au protejat odinioară de atacurile din afară sunt astăzi ziduri în calea inamicului din interior. Înconjuraţi de înălţimi, locuitorii oraşului sunt captivii fără speranţă ai unui trafic de coşmar împotriva căruia, dacă, deşi nu e cazul, administraţia ar căuta să lupte, i-ar fi greu să o facă.

Situarea Clujului într-o căldare face foarte dificilă găsirea unor variante de trafic, spre deosebire de oraşele de şes unde se circulă pe inele de transport. Dinamica de dezvoltare a oraşului aduce aproape 11.000 de vehicule care se adaugă în fiecare an traficului pe o reţea stradală care n-are unde să se extindă. Deja, circulaţia de dimineaţă şi de seară este absolut enervantă în centru şi în majoritatea cartierelor, iar prognoza este de înrăutăţire pe timp de iarnă.

Dezavantajele dictate de relief sunt într-adevăr greu de depăşit, dar nu justifică, dimpotrivă, apatia autorităţilor. În loc să facă eforturi de a trece peste dificultăţi administraţia arată ca şi cum ar fi la rândul ei imobilizată în coloanele de maşini. La un simplu set de întrebări care ar fi trebuit să-i frământe pe edili de ani buni- semnele că traficul din Cluj se îndreaptă spre paralizie sunt vechi- Primăria cere un timp de răspuns de două săptămâni, invocând complexitatea problemei. E o dovadă a faptului că traficul nu e o temă de gândire în birourile administraţiei locale. La Cluj există o catedră de inginerie a traficului, profesori şi doctoranzi în domeniu, un laborator mobil de studiu, dar serviciile profesioniştilor în ameliorarea problemelor de circulaţie sunt ignorate. Primarul actual este fixat în aceleaşi promisiuni de construire a unor centuri ocolitoare pe care le-a formulat încă de acum 10 ani şi pe care le repetă în absenţa unor abordări curajoase care să schimbe obiceiurile de transport ale cetăţenilor. Proiectul de bike sharing s-a blocat odată cu întemniţarea fostului primar. Transportul în comun în consum este paralizat în trafic. Înghesuit între dealuri şi incompetenţa autorităţilor, oraşul se sufocă.

Sumarul ediției:
ACTUALITATE: Banca Transilvania preia Volksbank România. Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV) a aprobat preluarea Volksbank România, contractul fiind semnat miercuri, 10 decembrie. Tranzacţia, avizată marţi de către CA al Băncii Transilvania, vizează achiziţia a 100% din titlurile băncii. Banca Transilvania şi Volksbank vor acţiona ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei, ulterior urmând integrarea Volksbank, arată Banca Transilvania, într-un comunicat transmis Bursei.

ECONOMIE. „Life is Hard”, compania care îți face viața ușoară. „Life is Hard. Work soft”. Este noul slogan lansat recent de echipa KL Software din Cluj-Napoca, una dintre cele șase companii românești din topul Deloitte CE Technology Fast 50, care au adus recent România pe locul trei în clasamentul celor mai dinamice țări din regiune.
Cu 10 ani experiență în dezvoltarea de aplicații pentru piața B2B și cinci ani de creștere accelerată a cifrei de afaceri, compania a decis să treacă recent printr-un proces de rebrading, ajungând la următorul mesaj „Life is hard. We make life easier by using technology as our tool. Work Soft”. (Maria Man)

DOSAR: Traficul în orașul căldare

Cluj-Napoca sub invazia maşinilor. Traficul rutier din Cluj-Napoca devine pe an ce trece un coşmar fără sfârşit pentru şoferi şi pietoni deopotrivă. Numărul foarte mare de maşini din oraş, care potrivit datelor statistice ajunge deja la circa 200.000 de autoturisme, numărul insuficient de locuri de parcare, indisciplina crescândă în trafic, care la ora actuală se întâlneşte în toate colţurile municipiului, dar şi lipsa de viziune şi soluţii de care dă dovadă municipalitatea şi dezinteresul pentru folosirea unor mijloace alternative de deplasare, cum ar fi bicicletele, toate concură la aglomerarea excesivă pe străzile oraşului şi la o poluare atât a aerului cât şi fonică, deloc de invidiat. (Claudia Romitan)

Dan Florian: Parcările subterane şi o semaforizare inteligentă ar putea fluidiza traficul rutier din Cluj-Napoca. Traficul auto din municipiul Cluj-Napoca este tot mai greoi pe zice ce trece, în condiţiile în care parcul auto al oraşului creşte continuu, la fel cum creşte şi numărul populaţiei stabile sau a celei aflate în tranzit, iar trama stradală şi parcările rămân cam aceleaşi. Unul dintre specialiştii în probleme de trafic auto, şeful Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Cluj, Dan Florian, spune că în fiecare an, numărul maşinilor care fac parte din parcul auto al judeţului Cluj creşte cu circa 11.000, ceea ce face ca judeţul şi reşedinţa de judeţ să fie cele mai aglomerate din ţară, după Bucureşti. (Marius Avram)

Taxi de Cluj: haos, standuri pe sponci și lipsă de calitate. O dimineață obișnuită de iarnă. Trebuie să ajungi urgent la gară, dar ai dormit mai mult cu o jumătate de oră. Nu ai nicio șansă să ajungi la timp, numai dacă zbori până acolo sau dacă ai noroc să găsești un taxi. Deși, la cât e de aglomerat orașul, nu sunt mari șanse. Suni rapid la o companie de taxi și ceri să-ți trimită unul cu viteza luminii la scara blocului. Taxi-ul vine mult mai rapid decât te-ai fi așteptat, iar cursa decurge impecabil. Ajuns în gară, însă, taxiul nu are unde să oprească, conform semnelor de circulație. „Trageți, vă rog, pe dreapta! Vreau să cobor aici”. Taximetristul se împotrivește, spunând că va lua amendă. Insiști. Cum adică va lua amendă? Oprește. Din spate apare, ca de nicăieri, o mașină de poliție. „Amendă!”(Maria Man)

Aglomerația în trafic ține de atitudine și respect. O deplasare cu mașina, de acasă spre serviciu de exemplu, a devenit o aventură și un veritabil examen de testare a nervilor. Traficul, oricum supra aglomerat în Cluj, devine aproape insuportabil în perioada de toamnă, iarnă. În general pe vreme rea numărul autoturismelor din trafic este de trei ori mai mare decât într-o zi normală. Inevitabil apar ambuteiaje, întârzieri, nervi, stări de agitație și nu de puține ori accidente, cauzate tocmai de atitudinea necorespunzătoare a participanților la trafic. Cum evităm aceste situații aflăm de la pilotul de raliuri Daniel Ungur, care este și instructor de conducere defensivă şi pilotaj sportiv. (Patrice Podină)

Bike Sharing, „cacealmaua jalnică” a primăriei clujene. Proiectul de bikesharing, care ar fi trebuit să fie funcțional încă din primăvara anului trecut s-a pierdut pe drum. Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 a debutat în 2011 şi de atunci a trecut prin tot felul de amânări şi modificări, în timp ce orașul e tot mai sufocat de aglomerație. Acesta presupune amenajarea a 50 de stații self-service pe raza muncipiului Cluj-Napoca, respectiv în comunele Florești și Apahida, de unde orice clujean poate împrumuta, în mod gratuit, timp de o oră o bicicletă din cele 540 puse la dispoziție de municipalitate. (Maria Man)

Transportul public în Clujul de altădată. De la „trenuleţul” care trecea prin centrul Clujului la sfârşitul secolului al XIX-lea, la taximetre elegante, autobuze alimentate cu gigantice butelii de gaz metan, chiar un autobuz decapotat menit să transporte turiştii spre băile Someşeni, toate amintesc de o lume fascinantă a călătoriei în interiorul oraşului. Surprinzând impresionante parade comuniste, dar şi “infernala” înghesuială de la orele de vârf, mijloacele de transport au colorat într-un mod aparte atât marile bulevarde centrale, cât şi austerele străzi de cartier. “Fotografiile evocă transportul public în Clujul de altădată reprezentativ fiind transportul cu birje care a funcţionat până în anii ’60 sau autobusele unite din anii ’20. În perioada interbelică funcţionau şi staţiile de taxi cu birje, care se aflau ca şi astăzi în Piaţa Unirii sau în faţă la Teatrul Naţional. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Gazsi Pityu. Povestea vinului blând ce desfată sufletul. Vinul lui Pityu este gustat și apreciat de medici, politicieni, oameni de afaceri, artiști, vânători etc. Chiar dacă minunata licoare nu este produsă în cantitate industrială, a trecut de mult granița țării. Este apreciată nu numai de români, ci și de olandezi, nemți, italieni, spanioli. Vestea vinului ademenitor s-a dus până pe îndepărtatul continent al Americii, în Uruguay. Povestea acestui vin începe în urmă cu un secol, într-una din viile Crasnei, județul Sălaj, unde în fiecare toamnă soarele își lasă razele să cadă peste boabele de struguri pentru a le da dulceață și aromă.(Tia Sîrca)

CULTURĂ. Picturile triunghiulare ale Aureliei Chişu. „Lucrările mele vreau să fie pentru liniştea celor care le cumpără” acesta este crezul pe care artista Aurelia Chişu îl urmează atunci când vorbeşte despre arta sa. Pictor, doctor în arte vizuale şi decorative şi nu în ultimul rând psiholog de profesie, doamna Chişu îşi dedică astăzi majoritatea timpului său pasiunii de o viaţă: pictura. Universul său plastic este concretizat în mai multe cicluri de creaţie precum Geneza, Nelinişti, Obârşii Transilvane, Flori din grădina bunicii, Călătorii sau Anotimpuri. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. Tuberculoza – Boala care (încă) ucide milioane de oameni. Fie că s-a numit „ftizie” sau „oftică”, tuberculoza este o boală cunoscută de secole – chiar din Egiptul Antic. A căpătat o oarecare aură romantică, pentru că unii dintre cei mai mari artişti, scriitori, filosofi sau compozitori ai lumii au suferit de tuberculoză şi au făcut-o celebră, ca pe o boală a celor care trăiesc intens, a celor creativi. (Mădălina Kadar).

SPORT. “U” a rămas fără „suflet”.Handbalul feminin clujean a dat de-a lungul anilor „nume de poveste”. S-ar putea scrie cărţi despre jucătoarele care au fost şlefuite în spiritul universitar. Azi însă, vom face referire doar la două dintre exemple. Criza în care se află fost triplă vicecampioană a României se adânceşte cu zi ce trece, iar transformarea care se caută poate fi una de succes însă, există şi reversul medaliei. Oficialii echipei ”U” Alexandrion au decis să facă o mutare „de imagine”, dar numai timpul va demonstra dacă a fost o iniţiativă inspirată, sau dimpotrivă o gafă de proporţii. Mihaela Ani Senocico a fost „inima” Universităţii, căpitanul care şi-a pus în joc sănătatea ei şi a copilului ce-l purta în pântec, sportivul care a intrat în teren cu vertebrele coloanei făcute praf, totul pentru ”U”. Seno, aşa cum este alintată de toţi fanii sportului clujean, a plecat de la Universitatea. Pentru a suplini o pierdere ce nu poate fi cuantificată în bani, un alt nume de referinţă a fost adus la echipă. Carmen Amariei, una dintre cele mai mari handbaliste pe care Clujul a dat-o Europei, este noul antrenor. (Patrice Podină)