Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Consum, deci exist. Crăciun la Mall”

Joi, 4 decembrie 2014, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal catedralele moderne ale consumului.

25 de milioane de vizitatori, o Românie întregită cu Republica Moldova, au păşit anul trecut în cele două mall-uri din Cluj. Anul acesta se aşteaptă să fie cu 10 la sută mai mulţi, cu un vârf în luna decembrie. Creşterea constantă, an de an, a practicanţilor clujeni ai noii religii a consumului indică inclusiv tendinţa de confiscare a Sărbătorilor de iarnă. Semnificaţiile religioase ale Crăciunului, ca moment de bucurie, meditaţie şi slavă, pălesc, în locul lor instalându-se frenezia cumpărăturilor în „catedralele moderne ale consumului”.

Generaţia tânără, aglutinată oricum de reţelele de socializare, a devenit captivă atracţiei sociale a mall-ului. „Am intrat la Pedagogic, la Iulius Mall”, astfel sună exprimarea bucuriei unui elev admis în vară la un liceu devenit de câţiva ani foarte atrăgător prin apropierea geografică de unul din mall-urile oraşului. Magazinele şi fast-food-urile acestuia sunt aglomerate la orele prânzului cu elevi care nu mai au răbdare să încheie ziua de şcoală. „Ar fi bine ca profesorii să nu își mai pună orele la prânz, când mi-e foame mie. Fug la mall mai ales de la orele de religie”, spune un adolescent care relatează sincer ce credinţă a ales să urmeze în viaţă.
Crescuţi de mici cu reflexul de consum, tinerii îşi revendică dreptul de a fi înconjuraţi de splendoarea abundenţei. Însă nu doar ei. Mirajul mall-ului cuprinde indiferent de vârstă, ocupaţie, stare materială. Oamenii merg să cumpere, dar şi să se întâlnească, mall-ul nu mai este doar un magazin mare, este şi loc de intersecţie socială ca în trecut pieţele publice sau aleile de promenadă. Şi aici, mall-ul caută să se substituie bisericii ca loc de închegare a comunităţii. Noilor catedrale ale luxului nu le ajunge să strângă bani, vor să subjuge şi suflete. Cumpărături Fericite.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Miracol de Crăciun în Consiliul Județean. Consiliul Judeţean Cluj a transmis miercuri Primăriei municipiului Cluj-Napoca, avizul favorabil pentru documentaţia de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”. Emiterea avizului a survenit consultărilor şi dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism a judeţului Cluj în şedinţele din datele de 14 august 2012, 30 septembrie 2013 şi, respectiv, 2 decembrie 2014.

SONDAJ: Un val tonic de optimism. Ziua Națională îi găsește pe români mai optimiști și mai puțin îngrijorați cu privire la conducerea țării, politică sau economie. Sunt principalele concluzii ale Barometrului Starea Națiunii realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Mai mult de jumătate dintre români (58%) continuă să aprecieze drept bună direcția în care se îndreaptă țara, spre deosebire de sub 25% în septembrie 2014. În același registru se situează și gradul de optimism cu privire la viitor, 55% dintre respondenți afirmă că sunt optimiști și doar 12% se declară pesimiști, iar 32% se declară rezervați.

DOSAR: Sărbătorile se mută în catedralele moderne ale consumului. „Mallmania” vine cu sania lui Moş Crăciun. Luna decembrie nu este numită deloc întâmplător luna cadourilor, dar şi mai potrivit ar fi să se numească luna cumpărăturilor. Este luna în care, mai mult decât oricând, mallurile, marile lanţuri de magazine şi orice comerciant cât de mare sau mic se pregăteşte să atragă cât mai mulţi clienţi şi să dea lovitura la vânzări. „Campioane” la acest capitol sunt şi cele două malluri din Cluj, care evident că în decembrie lansează adevărate campanii de evenimente şi reduceri. (Claudia Romitan)

Stupul. Imediat ce se lasă frigul, asemeni unui roi, orașul se retrage în mall –uri. Acolo e cald, lumină și curat. Nu e noroi, nu plouă, nu-ți tragi ghetele prin baltă. Pentru cei mai mulți pensionari mallul a devenit un loc de întâlnire unde stau și povestesc la căldură, privesc de pe fotolii cine mai trece, ca altădată de la poarta casei din sat, sau din fața blocului. De când au gratuitate pe autobuze, vin la mall cu ușurință, să se vadă unii cu alții. Citesc ziarele, își spun cum și-au petrecut ziua, ce au mai cumpărat, ce au gătit și ce le mai fac copiii. Fetele tinere fac la fel, ele chicotesc, își arată fotografiile din telefon și-și flutură hăinuțele cumpărate. (Ruxandra Hurezean)

Iulius Mall, oaza „chiulangiilor” . Imediat ce se lasă frigul, asemeni unui roi, orașul se retrage în mall –uri. Acolo e cald, lumină și curat. Nu e noroi, nu plouă, nu-ți tragi ghetele prin baltă. Pentru cei mai mulți pensionari mallul a devenit un loc de întâlnire unde stau și povestesc la căldură, privesc de pe fotolii cine mai trece, ca altădată de la poarta casei din sat, sau din fața blocului. De când au gratuitate pe autobuze, vin la mall cu ușurință, să se vadă unii cu alții. Citesc ziarele, își spun cum și-au petrecut ziua, ce au mai cumpărat, ce au gătit și ce le mai fac copiii. Fetele tinere fac la fel, ele chicotesc, își arată fotografiile din telefon și-și flutură hăinuțele cumpărate. (Maria Man)

Mall-urile maimuţelor care suntem. Psihosociologul Petru Iluţ consideră că apetenţa românilor pentru mall-uri ţine de o serie de nevoi umane. Pe lângă cumpărăturile pe care le fac, oamenii merg în mall-uri şi pentru a-i vedea pe alţii, dar şi pentru a fi văzuţi de alţii. (Marius Avram)

Mall-ul, spaţiu de experiment cultural. Mall-urile, ca spaţii comerciale, nu exclud dimensiunea culturală în măsura în care şi accesul la cultură se face prin vânzarea, respectiv cumpărarea cărţii, a muzicii, a filmelor pe DVD sau a altor produse. Cea mai reprezentativă oază de cultură din cele două mall-uri clujene este Librăria Cărtureşti din Iulius Mall, care alături de un stand al Anticariatului Socrate şi al unui alt stand al Editurii Nemira sunt locuri unde vizitatorii au în mod direct acces la cultură, la acestea adăugându-se cinematograful Cinema City în sistem multiplex, standul cu obiecte tradiţionale româneşti, cel cu cărţi religioase, sau Galeria de Artă Rembrandt din Polus Center. (Cristina Beligăr)

Cum este văzut mall-ul din Gheorgheni, prin ochii unui angajat. „Când eram pe băncile școlii, doamna învățătoare ne-a provocat să ne imaginăm cum vor arăta clădirile viitorului. Nu era internet pe atunci, iar noi, elevii eram lipsiți de imaginație. «Eu, îmi imaginez că peste câțiva ani, vor exista clădiri în care vei putea munci, vei putea viziona filme, vei putea mânca și îți vei putea face toate cumpărăturile. Cred că la etaj vor fi birourile diferitelor firme, iar în partea de jos, zona accesibilă tuturor. Vei avea tot ce îți dorești, în același loc. Eu așa cred că va fi…» Ne-a povestit doamna, fără să știe că micul orașel imaginat de aceasta, care urma să funcționeze într-o singură clădire este de fapt un mall”, și-a amintit un bărbat aflat la cumpărături în mall-ul din Gheorgheni.
(Maria Man)

Sport la Mall. Nu trebuie să fii un client dependent de cumpărături și reduceri ca să îți petreci o bună bucată de vreme în Mall. În ultimii ani a devenit o tradiție ca aceste stabilimente, altfel literalmente comerciale, să se transforme în arene sportive. În Cluj-Napoca cele două Mall-uri au devenit gazde tradiționale pentru competiții de Box, Squash, sau întreceri auto. (Patrice Podină).

REPORTAJ: Răzvănărie cu pălărie, dă-mi o dulceață și mie! Răzvan Rusu, un tânăr anteprenor din Reghin, a cucerit lumea „modernă” cu dulceața produsă în localitatea Indicel Pădure, în propria fabrică. Dulceața, însă, a avut un rol important și în plan personal. Exact în ziua în care a deschis fabrica din Indicel, la îndemnul unui lanț important de magazine din București, a întâlnit-o pe Alexandra Farago, cea care avea să îi devină iubită și parteneră de afaceri. (Maria Man)

DOCUMENTAR. De la bazar la mall: o istorie de zece secole. Mall. Shopping mall. Centru comercial. Oricum i-am spune, oricât ar fi de controversat, mall-ul și-a făcut loc în viața noastră cotidiană, iar rolul și importanța sa a crescut atât de mult în ultimii 15 ani, încât unii își imaginează cu greu viața fără el. În marile orașe, mall-ul și-a depășit funcția inițială, aceea de centru comerial, unde oamenii merg la cumpărături, pentru achiziționarea produselor necesare. A devenit loc de întâlnire, de socializare, de culturalizare chiar. Mergem la mall să vedem filme, spectacole, mergem să luăm masa, mergem să ne plimbăm, să ne întâlnim cu prietenii. (Mădălina Kadar).

RESTITUIRI: Ţările Române şi Clujul, acum. 120 de ani… „Procesul Memorandului, care s-a judecat în 1894 la Cluj, în sala Redutei (actualmente clădirea Muzeului Etnografic), a transformat oraşul de pe Someş într-o citadelă europeană de mare răsunet. Dus la Viena spre a fi prezentat împăratului, de un cortegiu impunător alcătuit din 500 de susţinători aleşi din toate clasele şi păturile sociale din Transilvania, Memorandumul românilor a făcut vâlvă în toate ţările bătrânului continent şi chiar dincolo de el. Toate cancelariile statelor europene au luat act de acest impozant memoriu cuprinzând doleanţele românilor asupriţi, s-au edificat asupra lipsei lor de drepturi, asupra măsurilor şi legilor strâmbe care li s-a rezervat de către oligarhia străină cârmuitoare, de încălcarea principiilor normelor democratice şi ale libertăţilor popoarelor, de mulţimea îngrădirilor, şicanelor şi vexaţiilor suferite pe teren politic, educaţional, bisericesc şi cultural de către naţiunea română din Transilvania, condamnată să suporte toate umilinţele unui regim cu adevărat tiranic şi poliţienesc.

RELIGIE: Sfântul Nicolae, dăruitul cel darnic. În tratatul Eriminia picturii bizantine, semnat de Dionisie din Furna se statututează: Sfântul Nicolae trebuie zugrăvit ca un bătrân pleşuv, cu barba rotundă fără mitră şi îmbrăcat în felon nu în saccos afişând una dintre următoarele ziceri: „Cela ce ai dăruit nouă aceste rugăciuni obşteşti şi împreună glăsuitoare….” sau „Unul este Dumnezeu, Tatăl Cuvântului cel viu, fiinţa înţelepciunii şi a puterii, şi chipul Celui de-a pururea veşnic”. (Elena Gădălean)

SPORT. Cristian Petre, românul. Sunt momente speciale în care îţi aminteşti de oameni deosebiţi. La înceutul săptămânii românii au sărbătorit Ziua naţională, moment prielnic să răsfoim printre amintiri, să căutăm oameni pentru care această zi, şi intonarea imnului naţional, reprezintă cu adevărat ceva. Un om, un nume demn de cărţile de istorie a sportului este Cristian Petre, cel mai selecţionat rugbist român din toate timpurile. A îmbrăcat tricoul echipei naţionale de 120 de ori, 92 dintre partidele disputate fiind inter-ţări. Ignorat în oraşul natal, Oradea, Petre a venit la Cluj-Napoca în 1997. S-a impus rapid în prima echipă a Universităţii Cluj de la care a făcut saltul spre naţionala frunzei de stejar şi spre istorie. (Patrice Podină)