Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Un sas pentru liniștea noastră”

Joi, 20 noiembrie 2014, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal rolul Facebook-ului în alegerea președintelui.

România şi taciturnul Iohannis s-au „luat” cam pe nevăzute, dar au înainte cinci ani să se cunoască mai bine. Noul preşedinte va avea timp să se informeze despre starea naţiunii iar, pe măsură ce se va deprinde să vorbească în public, românii vor afla şi ei  mai multe despre omul pe care l-au ales să conducă ţara.

Un om despre care se ştiu atât de puţine a devenit de duminică purtătorul a nenumărate şi  mari aşteptări. Cu pauze şi fără o logică aparentă, românii îşi redescoperă aptitudinea de a investi emoţional într-un politician care le dă iluzia că le clădeşte o ţară. S-a întâmplat şi duminică. Iubirea la prima vedere dintre naţiunea română şi sasul Iohannis a devenit virală. Emoţia şi entuziasmul din ziua votului l-au propulsat pe noul preşedinte român pe primul loc în lumea online a politicienilor europeni. Într-o noapte,   Klaus Iohannis a strâns peste de un milion de fani pe Facebook, mai mulţi decât orice şef de stat european.

Activistul de stânga Costi Rogozanu scria după alegeri că Facebook a învins Antena 3. Televiziunile au manipulat pentru PSD, mediul online pentru Iohannis. Atât de neaşteptată a fost înfrângerea lui Victor Ponta încât se caută explicaţii la ceea ce pare  inexplicabil. Poate că  lucrurile sunt mai uşor de lămurit: PSD nu adună pur şi simplu destui electori ca să câştige prezidenţialele. E a treia oară în zece ani când candidatul stângii pierde alegerile din postura de favorit. Iar, cu fiecare an, situaţia devine mai dificilă. Electoratul vârstnic al partidului se diminuează, în timp ce noile generaţii  iau de-a gata din online ideea că e cool să fii antipesedist şi, devastator, că e cool şi să mergi la vot.

Victor Ponta a pierdut cât că  nu reprezintă răul cel mai mare în PSD. Atât timp însă cât partidul nu convinge electoratul că răul e în altă parte, orice candidat prezidenţial al stângii va pierde alegerile. Cu un plus pentru acela care va alege să-şi saboteze şansele, aşa cum a procedat domnul Ponta în înfruntarea cu cel mai lipsit de expresie contracandidat posibil. Politician talentat în a juca roluri multiple, Ponta a ales greşit să  copieze în campanie comportamentul actualului preşedinte. Dacă lui Traian Băsescu i-au fost însă  întotdeauna iertate, în numele idealului luptei împotriva PSD, abaterile de limbaj şi de lege, lui Victor Ponta, pe drept cuvânt, i-au fost imputate.

Despre cum a sancţionat aşa numita generaţie Facebook erorile candidatului PSD şi i-a adus victoria lui Klaus Iohannis în alegerile de duminică, cu Clujul în prim plan, citiţi  în numărul acesta. (C.C)

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Alegătorii români şi slovaci resping autoritarismul.Alegătorii din estul Europei, neîncrezători în liderii cu tendinţe autoritare după decenii de oprimare comunistă, le-au transmis politicienilor care încearcă să-şi consolideze puterea să se gândească de două ori, comentează Chicago Tribune în ediţia electronică. România a devenit la 16 noiembrie cea de-a doua ţară din regiune în care alegătorii au blocat anul acesta tentativa premierului în funcţie de a deveni preşedinte. Premierul Victor Ponta i-a urmat astfel omologului slovac Robert Fico, care a fost învins în alegerile prezidenţiale după ce a câştigat primul tur de scrutin, scrie Chicago Tribune, care preia o analiză realizată de Bloomberg.

AFACERI PUBLICE. Cine se urcă pe scaunul lui Uioreanu. Guvernul mai are la dispoziţie doar câteva săptămâni să anunţe când vor avea loc alegerile parţiale în judeţul Cluj pentru funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, rămasă vacantă după demisia lui Horea Uioreanu, acuzat de fapte de corupţie. Cel târziu în 15 decembrie trebuie comunicată data oficială. Partidele politice însă abia ies din acalmia care s-a aşternut după încheierea scrutinului prezidenţial, aşa că planurile pentru noile alegeri, de data aceasta judeţene, se conturează cam greu. Mai exact, nu avem candidaţi oficiali şi, în afară de Mihai Seplecan, din partea PNL, nimeni nu a spus sus şi tare public că şi-ar dori această funcţie. Aşa că viitoarea competiţie rămâne cam în ceaţă. (Claudia Romitan).

INTERVIU. Sociologul Vasile Dâncu: Iohannis venea în politică precum o foaie albă pe care puteai să-ţi scrii dorinţele.

Reporter: Domnule profesor, cum vă explicaţi acest val de susţinere venit din mediul on line, de pe Facebook, pentru Klaus Iohannis?

Vasile Dâncu: Este un fenomen cunoscut în ultimii ani ca mecanism al mişcărilor de stradă -Mişcarea indignaţilor, Wall Street, revoluţiile portocalii, revoluţiile arabe-, o ridicare a maselor, a străzii împotriva establishment-ului politic. Klaus Iohannis a fost o ocazie, un motiv pentru ca oamenii să-şi reafirme un drept, dreptul de a vota. Sigur că modul cum s-au născut acele incidente din capitalele europene, când cetăţenii din câteva capitale au fost puşi în imposibilitatea să  voteze, poate avea mai multe cauze, origini, inclusiv o inerţie birocratică, care n-a intuit că este nevoie de mai mulţi oameni, de secţii mai multe, de liste mai multe etc, dar, dincolo de asta, acest fenomen amplificat de forţa televiziunii plus facebook, reţelele de socializare, a produs o adevărată revoluţie la urne. (Marius Avram)

DOSAR: Generația Facebook pune în scaun președintele

Generația Facebook, rebelii care nu s-au conformat regulilor au dat preşedintele. Alegerile prezidenţiale din aceste zile au însemnat tot ceea ce ştiam noi din ultimii 25 de ani că înseamnă un scrutin electoral: cu politicienii veniţi la vot de dimineaţă să dea exemplu, cu suspiciunile de turism electoral, cu incidente mai mici sau mai mari la vot. Dar cei care au crezut că nu e nimic nou sub soare au avut parte de această dată şi de surprize, pentru că alegerile au purtat, cum era firesc, şi marca erei comunicaţiilor de mare viteză în care trăim, în care aproape oricine are acces la internet şi nu se sfieşte să posteze, să scrie, să facă poze sau filmuleţe şi astfel să contribuie la marea de informaţii care se găseşte nonstop pe internet şi mai ales pe reţelele de socializare. Aici informaţia curge continuu şi se răspândeşte cu viteza luminii. De aceea au fost mii de mesaje şi o mobilizare fără precedent care s-a mutat din faţa tastaturii în stradă, atât între cele două tururi, cât şi în ziua alegerilor. Iar scânteia care a aprins mulţimile a fost revolta faţă de cozile interminabile la care românii din diaspora au trebuit să stea în ziua votului. (Maria Man)

REPORTAJ. De la soldat de sacrificiu în Liberia, la specialist în managementul conflictelor în Cluj. De la vârsta de opt ani Charles Wratto a fost martorul a două războaie civile, unul în ţara natală, Liberia, altul în Sierra Leone ca refugiat. La vârsta de 15 ani a fost obligat să devină soldat în conflictul din Liberia şi a fost martorul unor atrocităţi imposibil de imaginat. În 2001 a fugit din Liberia, în Mali, unde l-a întâlnit pe Belemina Obunge, un nigerian care avea să îl ajute să-şi construiască viitorul. Cu sprijinul  lui, Charles a studiat relaţiile internaţionale la UniversitatEa Igbinedion Okada din Nigeria, iar în 2011 a optat pentru un program masteral în Cluj-Napoca, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB. În prezent, Charles Wratto este doctorand la aceeaşi universitate specializându-se în managementul crizelor şi conflictelor. Totodată, Charles este şi protagonistul documentarului “Another day of  mankind”, regizat de tânărul regizor Alexandru Vlad, în care povestea vieţii copilului-soldat este readusă în actualitate la doar doi ani distanţă de când supravieţuitorul şi-a deschis sufletul în faţa unei lumi întregi. (Cristina Beligăr)

Se pustiește satul din căldare. În aceste dimineți de toamnă târzie, când zorii lăptoși răvășesc întunericul, privit de pe dealul Boroneasa ori de pe culmea Cerădeștilor, Cigleanul pare o imensă căldare din care aburii dimineții se ridică spre cer. În această căldare cu  diametru nu mai mare de trei kilometri, în urmă cu 600 de ani și mai bine, oamenii de la drumul țării, cu cățel, cu purcel, s-au ascuns de cetele de turci care mergeau la Buda s-o facă pașalâc. După turci au venit rutenii și alți năvălitori, așa că lumea nu s-a mai întors la câmpie, acolo pe Valea Agrijului, de unde se refugiase. A rămas printre pietre. Printre pietre a rămas încercând să-i smulgă pământului promisiunea că va fi darnic și-i va umple de belșug pe cei ce-i întorc brazda. N-a fost să fie așa. Niciodată n-a crescut grâul în hotarul Cigleanului mai înalt de genunchi și nici știuleții mai lungi de o palmă. Asta nu i-a împiedicat pe localnici să-l scormonească, să-l binecuvânteze ca pe un nou născut. Arid și aproape sterp, pământul i-a ținut pe cigleneni secole de-a rândul cu puținele lui roade. (Oana Pop)

AUTO: Focus-pocus. Magie la volan, în mașina de familie care parchează singură. Noul Ford Focus pornește la drum cu îmbunătățiri semnificative față de precedentul model. Nu este doar un facelift pentru un model mai vechi, ci este un model nou, spune șeful Ford România, Zoltan Brassai. „Până la 20 de milioane de euro investiți în reproiectarea unui model, vorbim de un facelift, dar dacă investiția este mai mare, vorbim deja de un nou model. Iar în noul Ford Focus s-au investit mai mult de 100 de milioane de euro”, a explicat Brassai, la evenimentul de lansare a noului model pe piața din România. (Bogdan Stanciu).

DOCUMENTAR. Prieten sau duşman? 21 noiembrie este Ziua Mondială a Televiziunii. Televiziunea este una dintre cele mai importante invenţii din istoria omenirii, care a schimbat lumea şi oamenii, le-a lărgit orizonturile şi le-a oferit acces în toate colţurile Pământului – şi dincolo de acesta. Puţini dintre noi îşi pot imagina viaţa fără televiziune, în zilele noastre. Este sursă de divertisment şi de informare, prieten pentru cei singuri, dar se poate transforma şi într-un duşman, într-un instrument periculos, atunci când este controlată de persoane cu intenţii mai puţin onorabile. Cert este, însă, că televiziunea face parte din viaţa noastră, jucând un rol foarte important. (Mădălina Kadar).

SPORT. Ţenter: „Trebuie să recreăm un cadru propice performanţei”. Marcel Țenter este probabil cel mai potrivit om pentru a reda baschetului clujean imaginea și respectul de care s-a bucurat fosta campioană a României. El însuși a trăit euforia încoronării în întrecerea internă, atât ca jucător, cât și ca antrenor. De numele lui se leagă ultimul triumf al echipei U-Mobiteclo (la acea vreme), într-o finală de vis cu marea rivală CSU Ploiești. Țenter s-a întors la Cluj, într-un moment de cumpănă a echipei. Cum regăsește Marcel Țenter echipa, la doi ani de la despărțire, și cum poate redresa situația, aflăm din interviul acordat pentru Transilvania Reporter. (Patrice Podină)