Nu ratați în Transilvania Reporter: „Ținta: Ardealul”

Joi, 6 noiembrie 2014, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal turul doi al alegerilor.

Dacă mândria de a fi român se măsoară în numărul alegătorilor care au răspuns sloganului electoral al lui Victor Ponta, atunci naţionalismul dă semne că se stinge în Ardeal. Neamţul Iohannis a câştigat alegerile în toate judeţele din Transilvania, la limită în cele mai sărace din nord şi cu diferenţe de scor în creştere odată cu apropierea de Carpaţi.

„Naţiunea este singura avere a săracului”, spunea socialistul francez Jean Jaurez la începutul secolului trecut. Că vorbele lui nu şi-au pierdut actualitatea o ilustrează măsurătorile sociologice de tip eurobarometru din care reiese că cei care îşi afirmă mai apăsat mândria de a aparţine unei naţiuni aparţin în majoritate păturilor populare. O arată şi votul din România, fracturat pe faliile dintre zonele mai înstărite şi cele sărace ale ţării.

Victoria din turul întâi confirmă inclusiv puterea mobilizatoare a sloganului electoral al stângii. Mândria apartenenţei de neam este un factor de coeziune socială şi îl avantajează pe premier atunci când se revendică drept viitor preşedinte al unităţii românilor. Dar una din condiţile unităţii este ca mesajul lui Victor Ponta să treacă şi Carpaţii.

Avem după primul tur al alegerilor doi preşedinţi. Unul dintre ei este preşedintele Munteniei şi al Moldovei, celălalt al Transilvaniei şi Banatului. Delimitarea geografică a votului, evidentă la toate alegerile prezidenţiale, are mai multe cauze. Între acestea, mai mult decât la alte scrutinuri, la alegerile actuale votul este influenţat de stereotipuri regionale. Dexteritatea cu care premierul Ponta depăşeşte incoerenţele de parcurs pare a nu fi pe placul ardelenilor. În schimb, locuitorii vechiului regat asociază lenei intelectuale încetineala la vorbă a primarului Sibiului.

Dintre candidaţii rămaşi în cursă unul este maestru al interpretărilor multiple, celălalt se arată incapabil de a transmite orice formă de emoţie. Ponta este un prestidigitator al negocierilor, raliind cauzei sale forţe şi persoane profund antagonice. Lângă premier s-au aliniat Corneliu Vadim Tudor, Dan Diconescu, dar şi UDMR. Un politician asociat intereselor americane- Meleşcanu- dar şi Călin Popescu Tăriceanu, cel care, din funcţia de prim-ministru, irita Casa Albă solicitând retragerea prematură a trupelor româneşti din Afganistan. Iohannis în schimb refuză negocierile, păstrează tonul molcom şi speră în amplificarea de la sine a sentimentelor anti PSD în ultima parte a campaniei. O explicaţie a votului ardelenilor şi ce ar trebui să evite să facă un candidat care vrea să câştige alegerile. (C.C)

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Oglindă electorală. O centralizare a rezultatelor finale transmise de Birourile Electorale Județene relevă o discrepanță între felul în care s-a votat în provinciile istorice vestice și în restul țării. Astfel, în 12 dintre cele 16 județe ale Transilvaniei și Banatului, candidatul ACL, Klaus Iohannis, a întrunit cele mai multe voturi, cu un maxim în județul său de domiciliu, Sibiu. Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a fost cel mai votat dintre candidați în două dintre județele de la vest de Carpați, unul din Transilvania istorică – Hunedoara, și unul din Banatul istoric – Caraș-Severin. În cele două județe cu majoritate maghiară, Harghita și Covasna, candidatul UDMR a întrunit cele mai multe voturi, urmat fiind de candidatul ACL.(Septimiu Avram)

POLITIC: Interviu „Cristian Pârvulescu: Transilvania nu e suficientă pentru Iohannis”(Marius Avram)

DOSAR: Cluj 2.0, un „oraş” în continuă creştere. Clujul şi-a câştigat în ultimii ani un loc onorabil pe harta centrelor în care IT-ul este la loc de cinste, aşa că nu sunt deloc surprinzătoare comparaţiile tot mai dese care se fac între oraşul nostru şi celebrul Silicon Valley din America. Unde am ajuns însă în acest proces de dezvoltare accelerată a domeniului IT şi cât se va mai menţine boomul, rămâne de văzut. Cert este că în Cluj la ora actuală sunt sute de firme de profil cu un număr total de specialişti care depăşeşte cifra impresionantă de 15.000. (Claudia Romitan)

„Motorul” IT-ului clujean va merge cu tot mai mulți cai putere. Pe o piaţa IT în continuă creştere nu e de mirare că un eveniment pornit de la Cluj este şi Târgul de cariere în IT. Transilvania Reporter vă propune un interviu cu co-fondatorul acestei reţele de evenimente, Ștefan Teișanu. (Claudia Romitan).

IT-iști de pe băncile facultății. Tinerii clujeni se bucură din plin de piața IT, care este extrem de ofertantă în această perioadă. Mulți dintre aceștia ajung să lucreze încă din timpul facultății la firme de prestigiu. Selecția tinerilor însă nu este deloc ușoară, companiile IT dorind să își atragă în echipă cei mai bine pregătiți studenți. (Maria Man)

Bogdan Pintea: „România ar putea fi lider la nivel mondial în domeniul IT. A lucrat timp de 15 ani la Microsoft în Seattle, a implementat o soluție ingenioasă care i-a permis vehiculului spațial Discovery să trimită primul email din spațiu, a demarat primul startup din Palo Alto, oraș situat în Sillicon Valley, care a dezvoltat aplicații pentru analiza și personalizarea știrilor. Recent a început să optimizeze domeniul fashion, realizând o aplicație revoluționară, care le permite clienților să probeze, cu ajutorul unui avatar, hainele preferate direct de pe telefonul mobil. Activitatea clujeanului Bogdan Pintea, stabilit în Statele Unite, nu se oprește însă aici (Maria Man).

REPORTAJ. „Nici cerșetor nu te poți face fără școală!” După o pauză datorată lipsei de fonduri, Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie revine cu un nou proiect, „Educația de calitate pentru toți”, finanțat din granturi norvegiene, care va fi implemenat pe o perioadă de un an în patru centre din județul Cluj și județul Bihor. Astfel, 150 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani vor fi ajutați să se integreze, să aibă rezultate mai bune în cadrul şcolii pe care o frecventează. (Maria Man)

RESTITUIRI: Corneliu Copsu. Sport, studii și închisoare la Cluj. Acum 19 ani murea la 11 noiembrie Corneliu Copsu. Funeraliile sale, deşi nu au fost naţionale, s-au desfăşurat cu participarea a sute de mii de oameni, veniţi din toată ţara să-l petreacă pe ultimul drum pe cel pe care îl numeau Seniorul. În aceste zile în holul Bibliotecii Centrale Universitare s-a organizat o expoziţie dedicată vieţii sale. Corneliu (Cornel) Coposu a fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin în perioada 1990-1995, senator, liderul opoziţiei din acei ani din România. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Corneliu Coposu a avut o bună perioadă legături strânse cu oraşul Cluj, fiind student aici, mai apoi ziarist, a condus organizaţia de tineret a ţărăniştilor clujeni, a fost secretarul personal din teritoriu al lui Iuliu Maniu (Elena Gădălean).

RELIGIE. Înger, îngeraşul meu, la mulţi ani! 78 la sută dintre români cred în îngeri” spune un studiu IRES dat publicităţii la 1 noiembrie 2014. La 8 noiembrie este sărbătoare mare: pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi a tuturor cereştilor puteri a celor fără de trup. Este Ziua Îngerilor în limbaj mai profan, fiinţe spirituale create de Dumnezeu, şi înzestrate cu calități excepţionale, slujitori şi mesageri ai divinităţii. (Elena Gădălean)
CĂLĂTORII. Pieton prin Sebeșul fără mașini. Sebeş este orașul acela pe care obișnuiam să îl înjurăm pentru ambuteiajele din centrul strâmt, aflat exact unde se intersectează Coridorul IV Pan-European cu şoseaua care leagă Transilvania de Nord de cea de Sud. De anul trecut, eliberat de traficul auto prin finalizarea unui tronson de autostradă, Sebeșul a redevenit un burg cu duminici placide, numai bun de vizitat pentru parfumul de vremi apuse pe care îl degajă prin toți porii străduțele din centrul istoric. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Trăgătorii de elită: cine se ascunde în spatele lunetei. Mulţi dintre eroii ”mici” ai istoriei ar fi rămas nişte necunoscuţi pentru publicul larg, dacă nu ar fi existat cărţile şi – mai nou – filmele, scrise ori realizate după vieţile şi faptele lor. Majoritatea au avut un destin cum numai în filme vezi, aşa că transpunerea pe marile ecrane a fost un pas firesc. Cărţile de istorie îi păstrează pe marii conducători, de exemplu, însă publicul larg are nevoie de eroi reali, adică oameni obişnuiţi care s-au dovedit a fi extraordinari (Mădălina Kadar).

SPORT. Inconştienţa lui Miriuţă, un gest de normalitate. Pasiunea pentru fotbal a dispărut în Gruia. După 10 ani în care a câștigat tot ce se putea câștiga, pe plan intern, finanțatorul Paszkany Arpad a anunțat că nu mai bagă bani în club. Din ”jucăria preferată”, CFR-ul a devenit o povară pentru omul care a ”tunat” istoria unei echipe muncitorești, a adus vedete de talie mondială la Cluj, s-a luat la trântă cu toți și a obținut victorii pe stadioane pe care Steaua, sau Dinamo doar visează să ajungă să joace. Dar Paszkany nu mai bagă bani. De fapt cine mai investește la CFR? Dacă adunăm lunile de restanțe financiare e clar că în acest moment la clubul din Gruia nimeni nu mai bagă bani. Antrenorul Vasile Miriuță a tras, discret, semnale de alarmă în mai multe rânduri, dar nimeni nu l-a auzit. Acum e prea târziu, Miriuță a vorbit clar și răspicat, buboiul s-a spart.(Patrice Podină)