Abandonul școlar, prevenit prin granturi norvegiene

Oana Bica, manager proiect „Educația de calitate pentru toți”, Mihai Roșca, directorul Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie, Raimonda Boian, PR FRCCF / Foto: Dan Bodea

În România unul din cinci copii abandonează școala. În momentul de față 17% dintre elevi nu frecventează din diferite motive unitățile de învățământ , iar 2, 5 % nu au fost niciodată la școală. După o pauză datorată lipsei de fonduri, Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie revine cu un nou proiect, „Educația de calitate pentru toți”, finanțat din granturi norvegiene, care va fi implemenat pe o perioadă de un an în patru centre din județul Cluj și județul Bihor. Astfel, 150 de copii cu vârste cuprinse între șase și 18 ani vor fi ajutați să se integreze și să aibă rezultate mai bune în cadrul școlii.

„Programul actual își propune prevenția abandonului școlar. Copiii cu care lucrăm au toți risc mare de abandon școalar, asta însemnând absenteism mare, dezinteres față de școală, rezultate școlare slabe. Proiectul se desfășoară în patru centre, două din mediul urban și două din mediul rural. Ne-am propus să facem activități de tip „Școală după școală” cu copiii care au nevoie de asistență pentru a-și pregăti temele și încercăm să acționăm în așa fel încât copilul să își mărească intersul față de școală. Din păcate în România aproximativ 20% din copii nu termină învățămâtul obligatoriu, cele 10 clase, fapt ce i-ar putea împiedica să lucreze ca muncitori calificați, ca adulți”, a spus Mihai Roșca, directorul Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie.

La trei luni de la începerea proiectului în cele patru centre comunitare deschise în Cluj (Cluj, Câmpia Turzii și comuna Viișoara) și Bihor (Comuna Popești) sunt deja peste 100 de copii care beneficiază de asistență psihopedagogică, sprijin la teme, meditații la limba și literatura română și matematică, monitorizarea evoluției școlare, dezvoltarea personală, dar și consiliere psihologică. De asemenea, părinții sunt și ei incluși în acest program și pot beneficia de consiliere, sfaturi, astfel încât să îi poată ajuta cât mai bine pe cei mici.

Activitățile din centre sunt desfășurate de personal calificat, respectiv patru coordonatori de centre, șase asistenți sociali, patru psihologi, patru psihopedagogi, patru profesori de română și patru profesori de matematică și trei meditatori, ajutați de 12 voluntari. Angajarea personalului s-a făcut în urma unui proces de selecție, organizat de Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie în primele două luni de la implementarea proiectului. Identificarea beneficiarilor s-a făcut împreună cu asistenții sociali din cadrul primăriilor partener, iar selecția a fost făcută de echipa multidisciplinară a centrelor.

Foto: Dan Bodea

„Vor beneficia de acest proiect 150 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani. Principalele criterii de selecție sunt provenieneța dintr-o familie dezavantajată social, cu venituri reduse, cu condiții de locuit precare, care nu corespund nevoilor copiilor de a-și reliza temele. Copiii trebuie să fie incluși în sistemul de învățământ între clasa zero și clasa a opta, trebuie să fie într-un risc de abandon școlar, ceea ce înseamnă să aibă rezultate școlare scăzute, corigențe, repetiții. Pentru că dorim să facem o muncă mai amplă cu acești copii aveam asistenți sociali în cadrul centrelor care lucrează și cu familiile, efectuăm regulat o monitorizare familială, cel puțin o dată pe lună, încercăm să lucrăm și cu părinții acestora, pentru că și ei sunt responsabili de situația școalară a copiilor, să îi implicăm în relația socială a copiilor. Evaluarea copiilor se face după niște teste specifice, avem teste de cunoștințe pe care le aplicăm copiilor la intrarea în centru, pentru a verifica nivelul la care se află. Încercăm să lucrăm cât mai individualizat, să îi întocmim copilului un plan personalizat de intervenție, ținând cont de situația școalară, situația familiară și de mediul în care trăiește”, a spus Oana Bica, managerul de proiect.

Copiii vin cu plăcere la centrele comunitare deschise în cele patru locații și își petrec aici aproximativ trei ore, după finalizarea orelor normale de curs desfășurate în cadrul unităților de învățământ. Centrele sunt deschise până la ora 17:00 sau 18:00. În primul rând, elevii care vin la centru sunt ajutați să își facă temele, după care au parte de alte activități, conform programului individualizat al fiecăruia. Elevii au parte și de activități sociale, specifice vârstei. În prezent sunt incluși în acest program 100 de copii, urmând ca până la finalul lunii noiembrie să mai fie selectați încă 50 de elevi.

În general, familiile sunt deschise activităților care se desfășoară în cadrul centrelor. Mulți dintre părinții ai căror copii vin aici nu au pregătirea necesară pentru a-i ajuta la teme, pentru că nu au parcurs nici ei, la rândul lor, cele 10 clase obligatorii. La intrarea în centre, copiilor le este testat, de asemenea coeficientul de inteligență. Până în momentul de față acest aspect nu a fost cauza abandonului școlar, cauzele esențiale fiind acumularea în timp a unor lacune, începând cu grădinița sau cu clasele mici și lacunele comportamentale. „Credem că rezultatele dezastroase la Bacalaureat se datorează lipsei de intervenție prematură”, a spus Mihai Roșca.

Foto: Dan Bodea

Un minus al acestui proiect este faptul că elevilor nu li se asigură hrana în timpul petrecut la centru. „Nu am reușit să includem în costurile proiectului, hrana copiilor. Aceasta ar fi costat 36.000 de euro din cei 250.000 de euro cât a costat proiectul și ar fi trebuit să renunțăm la specialiști, lucru pe care nu ni-l puteam permite. Este o lacună. Sunt copii care se grăbesc acasă, să meargă să mănânce. Ar fi stat mai mult la centru dacă am fi putut asigura hrana”, a spus Roșca. Cu toate acestea, reprezentanții FCCF încearcă să rezolve și acest aspect, prin găsirea unor sponsori.

Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Famile funcționează de mai bine de 12 ani în Cluj, timp în care a avut rezultate remarcabile. Unii beneficiari s-au transformat din corigenți în premianți, iar alții au mers la facultate, deși înainte de a frecventa centrul nici măcar nu visau la așa ceva.