Nu ratați în Transilvania Reporter: „Vot de încălzire”

Joi, 30 octombrie, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal votul de încălzire.

Votul este fundamentul sistemului politic, însă atunci când sistemul politic se prăbuşeşte chiar în timpul alegerilor discuţiile despre utilitatea şi limitele exercitării lui sunt legitime.
Ultimele zile arată că libertatea şi diversitatea votului n-au avut forţa să împiedice sistemul politic românesc să o ia razna. Indiferent pe cine a votat în ultimii ani un alegător a cărui carte de indentitate arată ca în poza de mai sus, alegerile sale se regăsesc acum în închisori sau în antecamera acestora. Dosare pornite în capitale europene sau peste Ocean au explodat în campanie şi întreg ansamblul politic defect a fost pus în lumină. Românii află în zilele de dinaintea votului cine sunt cu adevărat stăpânii jocului. Politicienii mimau că deţin puterea. În realitate, ei se aliniau răbdător toanelor unui grup de oligarhi care controla traseul banilor şi distribuţia şpăgilor.

Nicicând un şef de stat nu a fost ales într-un moment atât de degradant pentru profesia sa. Prestigiul funcţiei prezidenţiale s-a dus demult, descalificat de permanenta tăvăleală a lui Traian Băsescu cu legea. Sub asediul procurorilor, s-a stins şi aura de putere care învăluia meseria de politician. Puternicii zilei, arată stenogramele procurorilor, sunt, în fapt, păpuşi în mâinile manipulatorilor din umbră.

Neîncrederea în politicieni e cauza pentru care 80 la sută dintre români, potrivit unui sondaj IRES, cred că direcţia în care merge ţara e greşită. Cu toate astea, 61 la sută dintre cetăţeni mai au încredere în vot ca instrument de reglaj politic şi spun că vor participa la alegeri. Duminică e runda întâi. Din 14 candidaţi, vor rămâne în joc doi. Cel mai probabil, Ponta şi Iohannis, beneficiarii, nu neapărat merituoşi, ai votului electorilor de partid. După alte paisprezece zile, votul majorităţii românilor îi va da unuia dintre ei privilegiul de a alege: rămâne, ca preşedinte, în tagma politicienilor sau se metamorfozează în om de stat. Înainte însă de a afla decizia viitorului preşedinte, nominalizarea aparţine cetăţenilor. Al celor care se încăpăţânează să voteze inclusiv în vremuri de confuzie.(C.C)

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Ponta și Iohannis, finala analiştilor. Analiștii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai și Radu Magdin se așteaptă ca în turul doi al alegerilor prezidențiale să se califice candidatul PSD-UNPR-PC, actualul premier Victor Ponta, și candidatul ACL, Klaus Iohannis, edilul Sibiului. Potrivit lui Cristian Pârvulescu (Asociația Pro Democrația), plasarea lui Victor Ponta și a lui Klaus Iohannis în cel de-al doilea tur al alegerilor se va datora faptului că ambii candidați beneficiază de sprijinul unor partide politice bine reprezentate în teritoriu.

POLITIC: Și vreme e ca să alegi. Sondajele arată că 61% dintre români au de gând să meargă duminică la vot pentru a alege un preşedinte. Asta înseamnă că aproximativ 11, 225 milioane de români vor ieşi din casă în 2 noiembrie pentru a-şi exprima opţiunea. Duminică, după cum arată prognozele meteo, la Cluj va fi o zi cu soare, temperatura maximă 11 grade Celsius, iar minima de 0 grade. Cerul va fi parţial însorit şi nu sunt şanse de ploaie. Aşadar, clujenii au în faţă o zi nici prea călduroasă dar nici urâtă, tocmai potrivită pentru a face o plimbare la secţiile de votare.

DOSAR: Ce cercetăm

Cercetarea, sărăcită de abundența promisiunilor. Zora Neale Hurston spunea că cercetarea nu este altceva decât o curiozitate care a luat o formă. În Cluj, an de an, noi curiozități se transformă în ipoteze de cercetare. Multe dintre acestea rămân la acest stadiu, altele iau formă în reviste prestigioase sau își găsesc aplicabilitate în viața de zi cu zi. Cele din urmă, sunt norocoase, dar trebuie precizat că drumul ambelor categorii este extrem de anevoios într-un sistem care mai mult te încurcă decât te ajută, într-un sistem în care resursa umană pleacă să muncească peste hotare, iar resursa financiară e împărțită cu pipeta. Cu toate acestea, cercetătorii pasionați transformă imposibilul în posibil și se luptă astfel încât acea curiozitate să prindă o formă, dincolo de toate neajunsurile. (Maria Man)

Nu poți visa la Nobel, cu buzunarul gol. Cercetarea din România primește în momentul de față 0, 2 % din P.I.B. Acest procent reprezintă principala problemă cu care se confruntă cercetătorii, lipsa banilor îndepărtându-i tot mai mult de ceea ce înseamnă creativitatea științifică. (Maria Man)

Sângele artificial – un proiect clujean pentru viitor. Minunea de la Cluj. Cam aşa era şi mai este privit proiectul sângelui artificial, pe care îl derulează o echipă de cercetători condusă de Radu Silaghi-Dumitrescu. Preşedintele Traian Băsescu defila cu proiectul prin Europa, iar mulţi vorbeau de un iminent Premiu Nobel pentru cercetători. Între timp, proiectul a primit şi fonduri guvernamentale, 400.000 de lei pentru anul 2014, cum anunţa în urmă cu câteva luni ministrul delegat Mihnea Costoiu. (Marius Avram)

Clujul are primul centru de cercetare obstetrico-ginecologică din România. De zilele trecute, Clujul deţine primul centru de cercetare din România în domeniul obstetricii-ginecologiei, printr-o investiţie de 11 milioane de euro din fonduri europene. Proiectul, denumit „Centru de studii avansate, fundamentale şi clinico-imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltării până la vârsta adultă, IMOGEN”, s-a derulat pe parcursul a trei ani, iar beneficiarul este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. (Marius Avram)

CULTURĂ. Ioana Pârvulescu, la Cluj: Scriitorii proveniţi dintre gazetari sunt cei mai buni. Studenţii Facultăţii de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj au asistat săptămâna trecută la o altfel de lecţie a istoriei presei şi a cititului, predată de scriitoarea şi publicista Ioana Pârvulescu, în prezent cadru universitar la Facultatea de Litere din Bucureşti. În calitate de „biet universitar care susţine conferinţe despre presă şi nu de presă”, scriitoarea le-a vorbit viitorilor jurnalişti despre modul cum presa scrisă a preluat „hoţeşte” puterea cărţilor începând cu secolul al XIX-lea şi continuând cu secolul XX, până în prezent. Scriitoarea a încercat să răspundă la întrebarea: Cum a ajuns ziarul, în ciuda defectelor lui, precum graba, incultura multor gazetari, indiscreţia, superficialitatea, prostul gust, uneori dezinformarea şi minciuna, să aibă atâta putere într-o epocă înclinată să cultive o cultură temeinică? (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Jucăriile Stikeez, succes ridicat la rang de fenomen. Cu Stikeez ți se poate întâmpla orice! Aşa sună sloganul unei campanii cu premii constând în jucării pentru copii, recent încheiate de un important retailer de pe piaţa românească. Cei de la Lidl mizau pe o campanie de succes, care să aducă vânzări semnificative, dar probabil că nu se aşteptau la un impact atât de puternic care a creat un adevărat fenomen în rândul copiilor şi părinţilor. Astfel că, deşi campania s-a încheiat oficial de mai bine de o săptămână, fenomenul continuă să ia amploare. (Claudia Romitan)

RELIGIE. Luminaţia – Biserica din cer şi cea de pe pământ, se roagă împreună pentru cei de Dincolo. Anul acesta Moşii de toamnă – ziua de pomenire a morţilor în tradiţia ortodoxă cade în aceeaşi zi cu Ziua tuturor sfinţilor a catolicilor. Oricum clujenii vor umple oraşul cu lumini şi flori în noaptea de sâmbătă aşa cum o fac în fiecare an. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Biblioteca Teleki din Târgu-Mureș, o vizită cu IQ ridicat. Biblioteca Teleki din Târgu-Mureș pare ruda de la țară a splendidei Săli de Stat a Bibliotecii Naționale de la Viena. Sala barocă, pe două niveluri, a bibliotecii târgumureșene seamănă cu impunătoarea sală vieneză, dar dimensiunile ciclopice ale bijuteriei din capitala imperială nu se puteau regăsi într-un oraș situat aproape de granița imperiului.(Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Halloweenul şi Luminaţia – legături spre lumea spiritelor. În fiecare an, în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, pare că graniţa dintre lumea noastră şi cea ”de dincolo” devine tot mai subţire. Se spune că spiritele celor decedaţi se întorc în locurile unde au trăit, iar oamenii le cinstesc pe cele dragi şi încearcă să se ferească de cele rele. În Occident şi nu numai, se sărbătoreşte Halloweenul pe 31 octombrie, iar pe 1 noiembrie pentru creştini este Ziua tuturor sfinţilor, dar şi Ziua Morţilor, sau Luminaţia – cum este cunoscută în Transilvania. (Mădălina Kadar)

SPORT. Simona şi restul lumii. Cel puţin un lucru din finalul lui 2014 va rămâne în memoria românilor. Despre alegerile prezidenţiale nu-şi vor aminti decât cel mult cei implicaţi. Sportul este domeniul care ne-a făcut să tremurăm în faţa micilor ecrane, să ţinem pumnii strânşi, să tresărim la fiecare diagonală, la fiecare minge oprită nefericit în fileu. Simona Halep ne-a făcut să fim mândri că putem să ne măsurăm forţele cu cele mai mari nume din tenisul mondial. Am trăit experienţa Turneului Campioanelor ca şi cum am fi fost acolo, la Singapore. Prezenţa Simonei în întrecerea titanilor tenisului feminin este doar a treia din istorie în care România a avut o reprezentantă la acest nivel, iar victoria în faţa liderului mondial, Serena Williams, este victoria României în faţa lumii. (Patrice Podină)