Televiziunea, un bagaj uitat pe holul căminului
„Ai văzut filmul de aseară, de la ora 20:00, de pe AXN?”. Iată o întrebare care de ani buni nu a mai fost auzită în căminele studențești sau pe holurile facultăților. Odată plecați de acasă, studenții lasă în urma lor, de cele mai multe ori chiar cu entuziasm și curiozitate, prietenii din copilărie, familia și… televizorul. Cel care le-a fost alături în copilărie cu desenele animate este părăsit în anii de studenție, tabletele, smartphone-urile sau laptopurile devenind companionii de încredere ai tinerilor universitari.
În căminele studențești din Cluj încep deja să apară atât „bobocii”, cât și veteranii „meseriei” de student. Cu geamantane imense după ei, borcane de murături și umerașe, tinerii absolvenți de liceu intră în camerele de cămin și implicit fac primii pași în viața de student. În ultimii ani a devenit aproape o regulă ca în cămine să găsești borcane de zacuscă pe pervazele geamurilor, dezordine în camere, dar nu și televizoare. Acestea au fost lăsate acasă, în timp ce în camerele de cămin informația ajunge la destinatar exclusiv prin puterea interenetului. Doar pe hol mai găsești câte un televizor al cărui public este însă reprezentat în mare măsură de portar și femeile de servici.
Evadații din lumea televiziunii se regăsesc în lumea online, dar și în aglomerația de evenimente destinate tinerilor care au loc aproape săptămânal la Cluj. Cum știrile vin de pe agenții de presă, filmele așteaptă la cinema sau pe internet, emisiunile rămân în arhivele platformelor online aferente, iar reality-show-urile sunt realmente crucificate la unison de către tineri, telelvizorul nu își mai gasește locul în viața acestora.
Televizorul, pierdut între casă și cămin
Chiar dacă cei mai mulți dintre studenți recunosc că în copilărie și în liceu erau mari fani ai televiziunii, studenția, spun ei, le-a deschis mintea, și telelvizorul a devenit un simplu apendice pe care îl pot acum ignora fără nicio problemă.
„Atunci când eram acasă și aveam mult timp liber, mă uitam des la televizor. În fiecare zi urmăream știrile, televizorul fiind sursa cea mai la îndemână de informare și de divertisment. De obicei, televizorul era pornit de dimineață pe programul de știri și un matinal, apoi seara urmăream din nou buletinul de știri, după care urmăream un film sau un documentar. Acum sunt studentă la Cluj și în același timp muncesc și efectiv nu mai am timp să urmaresc televizorul”, spune Anamaria, studentă în anul trei la secția de Jurnalism și „chiriașă” a unei camere de cămin din complexul studențesc Hașdeu.
Sunt însă și tineri care nu au simțit niciodată vreo atracție față de lumea televiziunii și ceea ce ea promovează. Este și cazul Oanei Schiau, studentă la Litere, cazată și ea în cămin. Ea spune că televizorul a făcut parte din viața ei în primii ani de copilărie, când urmărea desene animate, după care universul TV a devenit brusc interesant, stare de fapt care însă se păstrează. În camera de cămin nu a avut niciodată televizor dar nici nu îi duce lipsa. Toate informațiile de care are nevoie se află la un click distanță sau la apropiații ei.
„Nu am nevoie de televizor pentru a afla lucrurile de care sunt interesată. Cu siguranță m-aș uita la TV dacă aș considera că vreau să aflu ceva ce știu că-mi place și se difuzează. Prefer să caut pe internet. E mai simplu, mai rapid, la subiect: un simplu search pe subiectul dorit și informația ajunge la mine. Și o pot citi fără să suport publicitatea (de obicei, dacă există, dau „skip”). Nu pot să vorbesc despre o schimbare între perioada în care mă uitam la TV și cea în care am început să folosesc alte surse: de când am crescut și am început să fiu interesată de anumite subiecte, internetul era deja acolo să mă ajute cu asta”, explică Oana.
Cât de nociv este televizorul?
Jurnalurile de tipul „Știrile de ora 5” și reality-show-urile conduc detașat în topul producțiilor TV care sunt desconsiderate de tineri. Oana Szakacs este și ea studentă și este de părere că televizorul poate fi atât prieten cât și dușman în măsura în care telespectatorul are discernământ și selectează ceea ce este bun de ceea ce este mai puțin bun.
„Televizorul devine periculos din prima secundă în care ai inceput să te uiți la el. Daca nu știi să găsești un echilibru, în care televizorul să fie personaj al momentelor de recreație , te poți pierde foarte ușor. La o vârstă fragedă- în desene animate, mai apoi în emisiuni cu asistente modelate, telenovele și romane infinite cu alte Elodii”, spune ea.
Cu mult mai multe canale de informare la dispoziție, tinerii din ziua de astăzi nu mai sunt, cel puțin la nivel declarativ, atât de sensibili la influența televizorului atât de mult dezbătută de psihologi.
„Nu obișnuiesc să mă uit la televizor, dar cu siguranță au fost momente în care, aflându-mă din întâmplare în preajma unuia pornit, am auzit lucruri care să mă uimească. Nu mi-au marcat viața sau modul de-a gândi, doar m-au informat cu privire la subiecte despre care nu știam mai nimic până atunci”, adaugă studenta de la Litere, Oana.
Televizinile de știri, uitate pe hol
Cum internetul îți oferă posibilitatea de a te informa despre un eveniment din literalmente zeci sau poate chiar sute de surse, este evident motivul pentru care studenții nu mai au nevoie de TV. Acesta devine util doar în cazul evenimentelor sportive, ocazii cu care tinerii tinerii dau iama pe terasele din oraș. În rest, televiziunile de știri s-ar putea închide pe capete fără ca studenții să le simtă ulterior lipsa.
Tratate aproape fără oprire la de televiziunile de știri, evenimentele legate de alegerile prezidențiale din noiembrie nu suscită interesul studenților. Cele mai importante declarații politice sunt cel mult citite ulterior pe site-urile de știri sau vizionate „pe bucăți” pe platforme de conținut video cum este cazul Youtube.
„Chiar am avut ocazia să urmaresc în acest weekend, acasă fiind, o emisiune cu politicieni. A fost foarte amuzant pentru mine să urmăresc declarațiile invitaților”, spune Anamaria, în timp ce Oana recunoaște că informațiile legate de aceste subiecte îi parvin de la părinți, mult mai conectați la lumea televiziunii.
„Nu știu cum tratează televiziunile campania electorală pentru că fug din orice încăpere are un televizor pornit pe un program care vorbește despre asta sau cel puțin mă fac că nu aud. Lucrurile importante, cum ar fi alegerile prezidențiale care se apropie, le aflu de la părinți. Ei sunt mereu disponibili pentru a-mi răspunde la întrebările de genul acesta, ba chiar fericiți să vadă că mă interesez măcar din când în când despre asta. Ei folosesc televizorul la fel de mult pe cât n-o fac eu”, spune tânăra.
Fără televiziune prin preajmă, tinerii se simt mai în siguranță și, paradoxal pentru reprezentanții taberei adverse, mai bine informații.
„Am avantajul unei vieți sociale intense și a utilizării internetului. Am o viaţă suficient de activă încât să nu stau în casă la televizor. Am pierdut contactul cu televizorul, însă pe de altă parte am câștigat, pentru că mă simt mult mai liberă în gândire și în alegerile pe care la fac”, spune Anamaria.
În această luptă pe audiențe, televiziunile arată totuși că mai au ași în mâneca tocmai în tabăra adversarului. Pentru a nu mai putea fi evitate, tot mai multe televiziuni trec și în mediul online. Va putea deci lumea fără TV a studenților să rămână intactă?
„Nu consider că generația mea are un avantaj deoarece nu și-a petrecut atât de mult timp în fața televizorului deoarece majoritatea programelor se găsesc acum și pe internet astfel că tinerii au acces la ceea ce se vede la televizor în fiecare zi prin utilizarea internetului”, spune Oana Alexa, fotă studentă la Jurnalism și ea.