Nu ratați noul număr al Transilvania Reporter: „Clujul grădină e în ruină”

de Redactia / in August 28, 2014, 09:08 la 9:51 am /

Joi a apărut un nou număr al săptămânalului Transilvania Reporter, care are ca principal subiect mărirea și decăderea „Livezii Palocsay”.

Cea mai mare și mai cunoscută livadă a Clujului, livada Palocsay, care era altădată celebră pentru soiurile de meri, peri, cireși, trandafiri și nu numai create și dezvoltate aici a ajuns o ruină. În 24 de ani ”războiul” pentru pământurile de la Palocsay aproape a falimentat Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă care în 1990 se întindea pe 1.036 de hectare și care acum a rămas cu 10% din teren. Pe de altă parte, în acest război de uzură au căzut victime zeci de bătrâni care își așteptau înapoi pământurile și care au murit cu drepturile în mână înainte de a fi puși în posesie. Cei aproape 300 de oameni care încă mai speră să se facă dreptate așteaptă finalizarea proceselor, așteaptă ca primăria să execute acele sentințe …așteaptă. Între timp samsarii de terenuri îi caută să le cumpere pe nimic bucățile de pământ pe care încă nu sunt proprietari. Interesele imobiliare în zonă sunt foarte mari, tot așa cum e și presiunea.

Autoritățile în schimb nu fac nimic, și asta de ani de zile, ci caută pretexte să nu soluționeze această cauză care afectează pe atât de mulți. Una dintre ”victime” e și stațiunea de cercetare condusă în anii 60 de legendarul grădinar al Clujului, Rudolf Palocsay. Din cei aproape 300 de angajați permanenți și 800 de sezonieri care forfoteau în livezi în anii 90 au rămas 28 de angajați. Din lipsă de fonduri, pentru că Ministerul Agriculturii, în subordinea căruia este stațiunea, a ”uitat” constant de instituție, serele au căzut în paragină, a dispărut gardul, terenurile sunt pline de mizerii și buruieni, din livadă se fură ca-n codru, pentru că cei de la stațiune nu își permit personal de pază. Există și cercetători care nu au putut renunța la dragostea față de această livadă și care, în ciuda faptului că nu sunt bani, au continuat să lucreze în stațiunea de cercetare zeci de ani chiar și după ce au ieșit la pensie. Pentru ei amintirile din perioada de aur a livezii se îmbină cu amarul ruinei din prezent. Transilvania Reporter vă propune să aflați cum o poveste de succes a devenit o adevărată rușine pentru oraș și cum de frumusețile din Palocsay de care își aduc aminte toți clujenii s-a ales praful.

Actualitate:

Locul doi în țară la creșterea producției industriale
Judeţul Cluj a înregistrat, în primele patru luni ale anului, o creştere a producţiei industriale de 26, 9%, ocupând, alături de judeţul Arad, locul al doilea la nivel naţional, după judeţul Constanţa, a cărui producţie industrială a urcat cu 37, 7%.
57.000 de clujeni vor circula gratuit în zona metropolitanăCâteva zeci de mii de pensionari vor putea circula gratuit, începând cu data de 1 septembrie, în localităţi ale Zonei Metropolitane Cluj.

Politică: Alegerile prezidenţiale: varză a la Cluj făcută la Bucureşti

Ţinând cont de modul în care au votat clujenii la alegerile din ultimii ani, opţiunile pe care le vor avea pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie par să fie destul de împărţite, dată fiind mai ales oferta mare de candidaţi. Dacă pe partea stângă a eşichierului politic lucrurile par destul de clare, cu Victor Ponta singur solist, lucrurile par foarte complicate pe partea dreaptă, unde e o aglomerare de candidaţi: Klaus Iohannis, Elena Udrea, Monica Macovei, Cristian Diaconescu, Călin Popescu Tăriceanu. La aceştia se adaugă, cam tot pe partea dreaptă, candidatul UDMR, Kelemen Hunor, care va primi însă un vot etnic, din partea maghiarilor, dar al cărui scor va conta semnificativ în economia împărţirii voturilor clujenilor, ţinând cont de ponderea populaţiei de etnie maghiară.

Economie: Domeniul IT, cheia de dezvoltare a economiei clujene

Cluj-Napoca este în momentul de faţă în domeniul IT cel mai dezvoltat şi mai promiţător oraş din ţară, la concurenţă cu capitala Bucureşti. Conform studiului ‘Industria TIC în 2009-2010’, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti, în anul 2010 Judeţul Cluj deţinea locul doi per ansamblul industriei ITC, după Bucureşti, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1, 8 md. euro şi 8.500 de salariaţi. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialişti IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sunt destinate pieţei europene sau internaţionale.

Cultură: Adrian Mitu, designer şi artist: „Iubesc maşinile şi desenul. Cafeaua s-a nimerit să fie acolo”

Pasionaţii de maşini, dar şi iubitorii de artă şi frumos au avut ocazia să admire în aceste zile la Cluj-Napoca o colecţie mai puţin obişnuită de lucrări pictate cu ajutorul unui „ingredient”, aparent, la îndemâna tuturor.

Sărbătoare: Tablou cu Istoria trecând prin satul meu

Multă vreme am crezut că doar viitorul este imprevizibil, că doar el ne poate rezerva surprize. Trecutul? Trecutul este scris în cărţile de istorie, evenimentele sunt clasificate, oamenii sunt morţi şi îngropaţi, iar morţii, se ştie, fiind nemişcători, stabilizaţi în cimitire, nu ne mai pot face surprize. Aşadar trecutul e sub control. În trecut nu se mai poate întâmpla nimic.Viitorul? Da, viitorul este incontrolabil, e teritoriul tuturor posibilităţilor. Viitorul încă nu a avut loc. Nu poţi cunoaşte ceea ce nu a avut loc. În viitor se poate întâmpla orice. Încercările noastre de a ne face viitorul de cele mai multe ori ne ies pe dos. Viitorul e ţara imaginaţiei. Viitorul e locul tuturor împlinirilor şi tuturor dezastrelor.

Opinie:

Ciitorul Clujului și Ardealului, în hazardul axelor geo-politice
Cădrea (guvernului) Franței și gâlceava socialiștilor cu ei înșiși

Pasiune de-o viață: Zâna bună a Staţiunii Palocsay: „Multă lume nici nu mai ştie că existăm”

60 de ani din viaţă i-a dedicat horticulturii iar astăzi, deşi a ieşit de ani buni la pensie, continuă să petreacă cel puţin opt ore pe zi printre rândurile de trandafiri din Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj. Alintată de mai tinerii ei colegi “zâna bună a laboratorului”, pe doamna Maria Giurgiu am cunoscut-o într-o vineri dimineaţă, când deja se afla de două ore în laboratorul în aer liber care găzduieşte zeci de soiuri de trandafiri. Cu greu s-a lăsat convinsă să ne lase să intrăm în grădina de trandafiri mărturisindu-ne că îi este ruşine de modul în care este întreţinut acest loc splendid.

Reportaj: Rudolf Palocsay, povestea din spatele numelui

„Rudolf Palocsay – Biolog, Laureat al Premiului de Stat, Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, Director al Stațiunii Experimentale Horti-Viticole Cluj; Telefon: 1 14 16; Cluj, Str. Horticultorilor 3”. De la patina timpului, cartea de vizită a prins o paloare de fildeș. Dacă o ții suficient de aproape, simți parfumul discret al obiectelor puse la păstrare în sertar. Literele subțiri, tipărite pe carton lucios, sunt aplecate ușor spre dreapta, ca niște flori sub o boare de toamnă.

Dosar: Mărirea şi căderea livezii Palocsay. Cum să îngropi o staţiune de cercetare de succes

Telenovela livezii Palocsay pare să se apropie în sfârşit, după zeci de ani, de final. Dar asta doar pentru Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj, care recent a câştigat un proces important referitor la plata datoriilor, după care va trece după ani de aşteptare în structura Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. În schimb cele 300 de persoane care au solicitat retrocedarea de terenuri în zonă mai au în continuare de aşteptat, pentru că deocamdată punerile în posesie nu sunt realizate de autorităţi.

Destinații: Turnul Trompeţilor din Mediaş, înclinat aproape la fel de mult ca cel din Pisa

Cel mai înclinat turn din România şi al doilea din Europa, după faimosul Turn din Pisa (Italia), este Turnul Trompeţilor al Bisericii Evanghelice ‘Sfânta Margareta’ din municipiul Mediaş, situat în nordul judeţului Sibiu

Clujul secret: Clujul art nouveau

Art nouveau este un curent artistic care a cuprins civilizaţia occidentală la începutul secolului XX. A fost marcant mai ales în artele vizuale, în design şi în arhitectură. O caracteristică fundamentală este că pentru prima oară avem o sincronicitate a manifestării în spaţiul european şi al Lumii Noi.

Epoci apuse: Cum a căzut Cortina de Fier. Apusul comunismului în Europa de Est

Timp de jumătate de secol, Europa a trăit divizată de Cortina de Fier, sfâşiată după pactul Ribbentrop – Molotov şi lăsată, în mare parte, pradă regimurilor comuniste. Imediat după încheierea celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a început să se impună şi să îşi extindă influenţa, mai cu seamă în ţările Europei de Est. Mulţi dintre cetăţenii acestor ţări s-au opus regimurilor comuniste, dar fără succes. Până în anul 1989, anul marilor schimbări.

Sport: