Madona Claudiopolitană, protectoarea oraşului

La Cluj sărbătoarea de Sfânta Maria Mare, din 15 august este considerată a fi una dintre cele mai mari ale verii. La 15 august după două săptămâni de post (Postul Sfintei Marii: 1 august – 15 august) se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, avem prin urmare o comemorare, pentru ca de abia la 8 septembrie să avem sărbătoare Naşterii Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică).

Sărbătoarea este ţinută şi de ortodocşi şi de greco-catolici. În Ardeal cel mai mare eveniment al verii este pelerinajul tradiţional la Nicula unde se găseşte icoana făcătoare de minuni şi lăcrămătoare. Este un pelerinaj pe care cele două confesiuni îl fac separat, ortodocşii majoritari urcă dealul până la mănăstirea revendicate, în timp ce greco-catolicii în număr mult mai mic rămân la biserica din vale. Ambele culte le prezintă credincioşilor ca fiind „cele adevărate” coanele reprezentând-o pe Fecioara Maria. Dar cei care o iubesc şi o venerează pe Fecioara Maria pot fece asta şi la Cluj.

Catedrala mitropolitană din centrul oraşului sărbătoreşte vineri, 15 august în mod festiv, acest mare praznic fiind chiar hramul locasului de cult. Procesiunea cu icoana Maicii Domnului a început joi, 14 august, din ajunul sărbătorii, când de la ora 18.00 au fost oficiate Slujba Privegherii şi Prohodul Maicii Domnului. La final, credincioşii, în frunte cu soborul de preoţi, au mers în procesiune cu icoana Maicii Domnului şi au inconjurat catedrala, intonand cântări. Vineri, la ora 8.30, se ţin slujbele specifice de hram. Hramul catedralei a fost ales de episcopul Nicolae Ivan, după explica el însuşi n actul comemorativ pus în piatra de temelie a catedralei noastre în amintirea zilei istorice de 15 august 1916, când armata română„a pornit războiul cel mare şi greu pentru dezrobirea şi eliberarea fraţilor de sub stăpâniri străine, ca semn de preţuire şi de cinstire si de iubire pe care intotdeauna crestinii ortodocsi romani le-au avut fata de Maica Domnului”.

Devenită mitropolitană în anul 2006, catedrala din Cluj-Napoca este primul edificiu bisericesc românesc de amploare ridicat in inima ţării unificate. Asezat în centrul capitalei culturale a Transilvaniei, locasul de cult a fost construit intre anii 1923-1933, catedrala din Cluj are deasupra ușilor de la intrare, o icoană în mozaic ce reprezintă Adormirea Maicii Domnului, icoană de hram, aşa cum cer canoanele ortodoxe.

Simbol sacru al Clujului

Sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul de secol XVIII vor corespunde unei noi etape istorice, de o importanţă aparte pentru istoria românilor. Cucerirea Transilvaniei de către Habsburgi va contribui la sfârşitul întârziatului ev mediu, iar veacul al XVIII-lea va însemna un pas spre Luminile modernităţii şi al reîntoarcerii definitive în Europa. Un fenomen petrecut în lumea religioasă, culturalăşi artistică, ce are desigur un suport politic însemnat, este apariţia unor icoane miraculoase, cu precădere în bisericile de rit oriental, miracolul fiind preluat şi utilizat ca mijloc de propagandă al Contrare formei şi Imperiului Habsburgic. Venerarea unor icoane realizate după  tradiţia şi canoanele artei bizantine în bisericile catolice nu era o noutate. Spaţiul european occidental, şi cel din Italia dar şi în ţările germanice sau Europa Centrală, conservă diverse exemple de vechi icoane ortodoxe aşezate la loc de cinste, pentru a fi venerate, în altarele bisericilor catolice, adesea acestea fiind considerate copii sau fiind chiar atribuite penelului evanghelistului Luca.

Simbol sacru al Clujului, Madona Claudiopolitana este imaginea icoanei făcătoare de minuni de la Nicula, Hodighitria (Îndrumătoarea), pictată de Luca din Iclod la 1681. A fost copiată sau repictată în tot felul de replici mai mult sau mai puţin asemănătoare de către numeroşi pictori şi chiar şi de către gravori. În epocă, dar şi acum, a fost venerată de către toate confesiunile şi etniile Transilvaniei. Luminoasa imagine a Maicii Domnului cu Pruncul o întâlnim în bisericile ortodoxe sau greco-catolice ale românilor, în cele catolice ale maghiarilor și secuilor, fiind adorată pentru puterile sale miraculoase. În cei aproape 350 de ani care s-au scurs de la pictarea celebrei icoane s-au scris multe pagini despre această Madonă transilvană adorată şi cunoscută din Transilvania pînă departe în Occident.

La Biserica Piaristă de pe strada Universităţii se află una din Icoanele Fecioarei Maria făcătoare de minuni. Poate că e chiar originalul, potrivit mai multor autori. „Știţi că Icoana face minuni şi astăzi”, şopteşte o femeie din biserică care întinde vizitatorilor mesajele Fecioarei din 2 august anul acesta de la Medjugorje. Preotul paroh e mai temperat „Icoana nu mai lăcrimează. Ea este acum acoperită cu sticlă. Dar noi credem în sfinţenia Mariei şi în faptul că ea răspunde rugăciunilor noastre. Clujul este un oraş marian, pe care Fecioara l-a iubit, cum şi clujenii o iubesc şi o venerează”, spune cu blândeţe preotul în faţa sanctuarului.

De fapt, de acolo, din sanctuarul bisericii ne veghează o pictură de dimensiuni mari numită Sfânta Treime sub care este dispusă o icoană despre care mulți cred că este chiar cea făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare Maria de la Nicula.

Icoana a fost pictată de către preotul Luca din Iclod pentru Biserica din Nicula. Ea a fost considerată miraculoasă în urma lăcrimării ei în faţa militarilor austrieci în anul 1694. Aşa că o mare de oameni au pornit la drum în pelerinaj spre Nicula şi mulţi dintre ei s-au vindecat de toate suferinţele la vederea ei. Preoţii spuneau că oricine privea icoana avea inima plină de iubire. Impresionat de cele întâmplate, contele Sigismund Kornis, nobil al locului, a dus icoana la palatul său din Benediugul Dejului (astăzi, Mănăstirea), dar în scurtă vreme a readus-o la Nicula în urma multor rugăminţi ale sătenilor. În anul 1724, iezuiţii au ajuns în posesia icoanei făcătoare de minuni şi au montat-o în biserica de pe strada Universităţii, ctitoria lor. Potrivit unor cercetători, aceasta a rămas de atunci în același loc, iar la Nicula s-ar afla o copie. Mitropolia ortodoxă de la Cluj a respins însă permanent această ipoteză, pledând pentru autenticitatea icoanei care se află la Nicula.

 Tradiţii de Sfântă Marie Mare

Ciobanii încep acţiunea de coboarâre oile de la munte (La Sântamăria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbaţii renunţă la pălăria de pai şi îşi pun căciula, se pun sperietorile de păsări în vii şi se angajează  paznicii care să păzească podgoriile.

Plantele medicinale se pun sub icoanele Fecioarei ca să le sporească puterile, iar fetele poartă la ele o plantă numită năvalnic şi care este menită să aducă peţitori. Tot acum începe sezonul nunţilor, care durează până la intrarea în Postul Crăciunului. Este de asemenea data care marchează începutul sezonului pentru târgurile de toamnă. Intervalul de timp cuprins între Sfântă Marie Mare şi Sfântă Marie Mică este cel propice pentru semănăturile de toamnă.