Nu rata în Transilvania Reporter: Blaga dezonorat. Cum se șterg pașii poetului

O nouă ediție print a săptămânalului Transilvania Reporter se găsește de joi pe tarabe. Ziarul are ca principal subiect pierderea moștenirii materiale și spirituale a poetului și filosofului Lucian Blaga.

Muzeul Naţional al Literaturii Române are lacăt pe uşă. Consilierii municipiului Bucureşti n-au vrut să aloce bani pentru a-l ţine în viaţă. Tezaurul patrimonial a fost împachetat şi depozitat într-un spaţiu administrat de Imprimeriile Statului. Cât timp vor rămâne acolo, îngrămădite şi ascunse publicului, 300.000 de manuscrise şi fotografii care au aparţinut celor mai preţuiţi scriitori ai culturii române nu se ştie. Dar spaţiul găsit pentru depozitarea lor face cunoscut, involuntar, locul pe care îl ocupă cultura în statul român: Imprimeriile sunt în insolvenţă, asemeni grijii autorităţilor pentru prezervarea patrimoniului cultural.

Constituția României, la articolul 33, garantează libertatea cetățenilor de a accede la valorile culturii naționale și prevede că statul este responsabil de protejarea și conservarea moștenirii culturale. În cazul tezaurului literaturii româneşti, statul a eşuat în a-şi îndeplini îndatoririle constituţionale. Între alţi titani ai literaturii române, victimă a dezinteresului autorităţilor este şi Lucian Blaga. Fiica marelui literat şi filosof a adresat o scrisoare amară premierului Victor Ponta, reproşându-i modul „stalinist” în care fondul Blaga al muzeului a fost împachetat şi depozitat la fosta Casă a Scânteii.

Formularea nu are desigur acoperire, starea deplorabilă a muzeului nu e consecinţa luptei de clasă, ci a dezinteresului, dar, ca moştenitoare a unei personalităţi ostracizate de regimul comunist, doamna Orli Blaga este îndreptăţită să o folosească. Mai ales că este profund îngrijorată de posibilitatea deteriorării ireparabile a manuscriselor tatălui. Fiind scrise în majoritate cu creionul, acestea sunt cu atât mai perisabile.

Urme ale trecerii lui Lucian Blaga în Cluj sunt numeroase. Oraşul este însă departe de a-i oferi locul meritat celei mai importante personalităţi culturale româneşti pe care a găzduit-o vreodată. Clădirile în care Blaga a locuit, spaţiile  unde acesta a creat, a iubit sau s-a relaxat sunt cunoscute de specialişti.  Nimic de genul plăcuţe, însemne, ghiduri, nu le indică publicului. În acelaşi timp cu pierderea manuscriselor, la Bucureşti, se şterg şi  semnele paşilor lui Blaga în Cluj. (C.C.)

Din sumarul ediției:

AFACERI PUBLICE. Primăria Cluj-Napoca declanșează „Vara cumpărăturilor”. Întocmai ca într-un „Black Friday” al achizițiilor pe bani publici, Primăria Municipiului Cluj-Napoca „a ieșit” la cumpărături de sezon. În timp ce orașul este sub ocupația excavatoarelor și al muncitorilor ce sapă și asfaltează principalele artere ale urbei, departamentul de achiziții publice își face timp și pentru câteva decorațiuni și alte lucrări minore la aspectul orașului. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Dorli Blaga, fiica poetului Lucian Blaga: Situaţia fondului Blaga de la Muzeul Literaturii m-a îngrozit. Deşi a ajuns la vârsta onorabilă de 84 de ani, fiica filosofului, poetului şi dramaturgului român Lucian Blaga luptă în continuare pentru apărarea intereselor tatălui ei, după ce evacuarea Muzeului Literaturii dn Bucureşti ar putea pune în pericol peste 250.000 de manuscrise şi obiecte de patrimoniu, unele dintre ele aparţinând şi poetului Lucian Blaga. (Cristina Beligăr)

ORAȘUL. Clujul lui Lucian Blaga. Despre opera şi personalitatea poetului şi filozofului Lucian Blaga s-au scris până astăzi zeci de eseuri, disertaţii şi cărţi şi tot atât de multe interviuri sunt luate anual persoanelor încă în viaţă care l-au cunoscut pe poet sau pe familia acestuia. Se speră de fiecare dată ca măcar un amănunt din viaţa lui Blaga să nu fi fost consemnat încă într-un volum, însă prea puţine sunt cotloanele din trecutul lui Lucian Blaga în care nu s-a pătruns până astăzi. (Cristina Beligăr)

COLȚUL SECRET. Cu paşii pe paşii poetului. Umbra din memoria clujenilor. Am pornit să vedem casele şi locuirile lui Blaga la Cluj, în perioada de după terminarea activităţilor de natură diplomatică pe care le-a desfăşurat până în 1939. De atunci şi până la moarte a locuit la Cluj. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Comori UNESCO la doi pași de Cluj. România numără în acest moment 30 de monumente incluse în patrimoniul cultural UNESCO. Pentru un clujean, cele mai la îndemână de vizitat dintre acestea sunt Biserica din Rogoz, situată la 107 kilometri distanță, cetatea medievală din Câlnic, situată la 126 de kilometri, și cetatea dacică de la Căpâlna, amplasată la 128 de kilometri. (Bogdan Stanciu)

RELIGIE. Madona Claudiopolitană, protectoarea oraşului. La Cluj sărbătoarea de Sfânta Maria Mare, din 15 august est considerată a fi una dintre cele mai mari ale verii. La 15 august după două săptămâni de post (Postul Sfintei Marii: 1 august – 15 august) se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, avem prin urmare o comemorare, pentru ca de abia la 8 septembrie să avem sărbătoare Naşterii Maicii Domnului. (Elena Gădălean)

SPORT. O nouă identitate, un nou început. La începutul acestei săptămâni antrenorii echipei masculine de baschet U-BT Cluj au programat revenirea din vacanţă, în vederea reluării pregătirilor pentru sezonul viitor al Ligii Naţionale de Baschet Masculin (LNBM). Foşti campioni ai României, baschetbaliştii de la U-BT vor avea un sezon competiţional infernal, în stagiunea viitoare urmând să dispute cel puţin 32 de meciuri în toate cele trei competiţii în care sunt angrenaţi: Liga Naţională, Cupa României şi FIBA EuroChallenge. (Patrice Podină)