Vasile Dâncu: „Diaconu deschide «Era independenţilor»”

Imediat după alegerile europarlamentare, sociologul Vasile Dâncu, directorul Institutului Român de Evaluare și Strategie (IRES) și al publicației „Transilvania Reporter” explică într-un interviu comportamentul electoratului. În fapt – spune profesorul – pe frontul electoral nu s-au petrecut modificări majore, cu excepția „experimentului” Diaconu, care  ar putea prevesti o schimbare de paradigmă, dacă mass-media va alege să susțină astfel de candidați independenți.

Redacția: Cum aţi caracteriza comportamentul electoratului care a votat, duminică, la alegeri europarlamentare şi, pe baza studiilor dumneavoastră din ziua votului, care este profilul votantului român la europarlamentarele din 25 mai?

Vasile Dâncu: Nu sunt schimbări majore deoarece a fost o mobilizare de militanţi şi structura acestora nu s-a schimbat. Puţin a fost electoratul cu adevărat „nou”. Nici prezenţa mai mare faţă de 2009 nu poate fi interpretată ca o creştere a interesului pentru Europa sau ca un impact al campaniei electorale. A fost doar o coincidenţă, s-a legat interesul partidelor de aceste alegeri, un fel de alegeri euro-prezidenţiale. Au fost schimbări de atitudine, dar acelaşi electorat a mers la vot: electoratul mai în vârstă, cel cu mai mare interes pentru politică, cel mobilizat de un partid sau altul. Practic au fost nişte alegeri superpolitizate. Recitesc sondajele din 2009 şi constat că avem parcă o altă lume din persperctiva mizelor politice, dar şi a echilibrelor, a actorilor politici. Dar nu este vorba decât de reşaparea acelorași cetățeni care mai cred în politică şi mai au ceva încredere în statul român şi în instituțiile sale. De fapt, politicienii se sprijină pe aceleaşi iluzii şi pe purtătorii unui vis de schimbare la faţă a României.

Aţi surprins modificări faţă de analizele anterioare în ceea ce priveşte profilul votanţilor partidelor aflate în cursa electorală?

Profilul alegătorilor nu este foarte mult diferit de ceea ce se întâmplă la alte tipuri de alegeri. Practic, fiecare partid și-a dus la vot fidelii, doar electoratul liberal pare un pic bulversat. Din perspectiva genului, PSD şi alianţa sa electorală au un public cu preponderenţă feminină (peste 10% mai multe femei), la PNL sunt mai mulţi bărbați. PDL este echilibrat ca gen, iar PMP are o mică preponderenţă masculină. După structura pe vârste, PSD are o suprareprezentare a votanţilor de 50 de ani şi un deficit de tineri între 18 şi 35 de ani. La studii, PSD are un deficit la studii superioare, iar PNL are un surplus de electori cu studii superioare faţă de medie, la fel ca PMP.

Pe regiuni de dezvoltare, dupa sondajul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în ziua votului, PSD are cel mai prost scor în regiunea Centru, urmează Bucureşti-Ilfov şi apoi Nord-Vest. PSD are cele mai bune scoruri în Sud Vest- Oltenia, Sud-Muntenia şi Regiunea Sud-Est.

PDL este destul de omogen reprezentat pe regiuni, iar PMP stă cel mai bine în Bucureşti-Ilfov, unde are un scor apropiat de 10%, dar stă foarte prost în regiunea Centru.

Cum apreciaţi scorul obţinut de PMP, poate fi considerat bun pentru un partid apărut de doar câteva luni? Şi cine sunt votanţii lui?

Cele mai multe voturi ale PMP s-au împărţit din zestrea vechiului PDL care era cotat, înainte de alegeri, între 18 şi 20%. A funcţionat un fel de principu al vaselor comunicante. O treime din voturile PMP au venit dinspre indecişi sau nonvotanţi. A aduce oameni noi este o aspiraţie legitimă pentru un partid nou, dar nu se poate realiza din prima apariţie. PMP a reuşit totuşi să intre pe tabloul principal şi asta e o realizare. Nu am văzut un program al PMP care să aducă interesele altor categorii de populaţie pe scena politică. Au spus doar ca sunt altfel, că sunt în blugi şi că promovează tinerii sau că sunt alături de proiectul lui Traian Băsescu. Deocamdată toate acestea au fost suficiente, dar mai încolo cred că trebuie să facă mai multă politică decât comunicare.

Cum putem interpreta numărul mare de voturi nule înregistrate la aceste alegeri?

Procentul de voturi nule nu este foarte mare. Din experienţa altor ani, cele mai multe voturi nule nu sunt voturi de protest, sunt mai degraba mostre de analfabetism polititic sau accidente. Sunt unii cetăţeni care votează dublu (ştampilează mai multe casete), neştiind că se anulează votul, alteori hârtia e proastă şi tuşul trece pe partea cealaltă şi votul se anulează. Avem deja un număr constant de voturi nule, undeva peste de 250 de mii. În 2009 au fost doar 194.000, dar prezența cu 5% mai mică. În 2012 am avut 200 000 de voturi nule şi 70 000 de voturi ”albe”, acelea erau de protest.

Scorul obţinut de Mircea Diaconu a fost o surpriză pentru sociologi? Sau mai degrabă este o surpriză pentru clasa politică, în general?

Voturile lui Mircea Diaconu reprezintă o adevărată surpriză. Toţi bănuiam că va trece de 3% şi va câştiga un mandat, dar nimeni nu credea că va obţine aproape 7%, dublu faţă de cât avea nevoie. Diaconu nu a luat voturi de la PNL, ci de la PSD. Este un fel de „Efect Antena 3”. Dacă ne uităm la vârste, observăm că are structura PSD cu vârf pe cei de peste cincizeci de ani. Doar la studii nu seamănă, aici procentul de studii superioare este cel mai bun din tot eşantionul. Diaconu a atras o parte din intelectualitatea mai în vârstă din oraşe mici şi mijlocii care vota PSD sau USL şi, în general, stânga. Poate fi interpretat ca un vot de protest, ca un vot antisitem cu accente de stânga. Liberalii nu au pierdut nimic faţă de sondajele din ultimele 2 -3 luni, pe când în ziua votului, PSD a pierdut vreo 3-4 procente, faţă de estimările anterioare. Clar că Diaconu deschide „Era independenţilor”. Dacă media va susţine candidaţi independenţi, ei pot accede la fotolii alese. Cred însă că aceasta a fost o floare rară, un proiect media al Antenei 3 care nu va face prozeliți prea mulţi în viitor. Poate că nici partidele nu vor mai lăsa asemenea candidaturi. PSD a simțit pe propria piele că este periculos să cultivi candidaţi independenţi în gradina partidului. Totuşi, Victor Ponta nu a pierdut prea mult, jumătate dintre cei care au votat Mircea Diaconu l-ar vota pe Ponta la Preşedinţie şi 33% ar vota alt candidat, deci niciunul dintre contracandidaţii.