Muzeele clujene ies de la naftalină o dată pe an

Ne apropiem cu pași repezi de anul 2015 în care, printre altele, Clujul va fi Capitala Europeană a Tineretului. De asemenea, orașul candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, ceea ce înseamnă că ar putea fi în curând „invadat” de turiști din toată Europa și nu numai. Muzeele nu sunt însă unul dintre punctele forte ale orașului, expozițiile găzduite de aceste instituții reușind rareori să strângă cifre de ordinul miilor la capitolul vizitatori. Relativ ignorate în cadrul strategiilor celor două proiecte amintite, muzeele clujene se zbat să-și impresioneze publicul și să se desprindă de vechile dogme manageriale.

Bugetele muzeelor clujene aflate în subordinea autorităţilor locale şi judeţene au crescut constant în ultimii doi ani. Totuşi creşterile au fost modeste, la fel şi investiţiile, şi, de cele mai multe ori, chiar şi proiectele realizate de aceste instituţii. În plus nici muzeele nu se prea înghesuie cu cereri de finanţare pe evenimente concrete. Astfel că, dacă primăria clujeană a răspuns afirmativ unor cereri de bani chiar şi din partea unor instituţii care nu îi sunt subordonate, atunci când aceste instituţii au depus proiecte considerate importante sau atractive, asemenea proiecte nu au venit deloc din partea muzeelor în ultimii ai. Şi ca atare nici alocări de sume nu s-au făcut. În plus singurul muzeu subordonat primăriei este înschis de doi ani. Noaptea Muzeelor rămâne ca atare cel mai important eveniment la care participă muzeele clujene, fiind şi o manifestare la care vizitatorii umple până la refuz sălile muzeelor. Anul trecut la acest eveniment au participat 15.000 de vizitatori, o cifră record.

Consiliul Judeţean Cluj are în subordine trei muzee din judeţ: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etmografic al Transilvaniei şi Muzeul Memorial Octavian Goga de la Ciucea. Finanţările acordate acestor muzee au crescut din 2012 şi până acum cu maxim 20%. Însă acest lucru s-a reflectat mai modest în numărul de manifestări şi anvergura lor. „Cel puţin de când sunt preşedinte de consiliu judeţean eu susţin suplimentar activitatea culturală, şi nu numai referitor la muzee ci şi la Filarmonică şi la Teatrul de Păpuşi şi iată că lucrurile încep să dea roade. Şi sper că după această noapte albă legată de muzeele clujene rezultatele să se evidenţieze şi mai mult. Sunt trei componente importante care trebuie să se îmbine pentru a obţine rezultate: apetitul clujeanului faţă de cultură, managementul fiecărei instituţii şi finanţarea făcută de Consiliul. Ceea ce pot spune este că dacă managementul este bun şi proiectele sunt interesante, acestea sunt promovate şi finanţate de Consiliul Judeţean”, a declarat pentru Transilvania Reporter, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu.

Într-adevăr bugetele celor trei muzee au fost în creştere constantă, cea mai semnificativă fiind cea a Muzeului Etnografic, care în 2012 avea un buget de 1.354.000 de lei, anul trecut a ajuns la 1.886.000 de lei, iar pentru anul în curs are un buget aprobat de 2.408.430 de lei, din care 1 milion de lei sunt cheltuielile de personal. De altfel acesta este şi cel mai dinamic muzeu patronat de autorităţile judeţene, activitatea sa desfăşurându-se atât la sediul de pe strada Memorandumului cât şi în Parcul Etnografic Hoia.

Mult mai modest stă la capitolul bani şi activitate Muzeul de Artă. În 2012 acesta avea un buget de 755.000 de lei, în 2013 a urcat la 900.000 de lei, iar în 2014 are un buget aprobat de 950.000 de lei. Din aceştia, mai mult de jumătate, adică 540.000 de lei reprezintă chletuieli de personal. În plus, Muzeul de Artă se confruntă şi cu problema retrocedării Palatului Banffy în care funcţionează. „Procesul este încă pe rol, noi suntem pregătiţi pentru orice situaţie şi sper ca lucrurile să meargă spre bine. O clădire cum e Palatul Banffy, nu numai ca arhitectură, ci şi pentru faptul că acolo funcţionează un muzeu, nu de azi, de ieri, cred că trebuie să rămână în patrimoniul public al judeţului. Nici avem o şansă pentru de proiecte de reabilitare până nu se rezolvă situaţia judiciară în instanţă”, a precizat Uioreanu.

În fine Muzeul Memorial “Octavian Goga” de la Ciucea s-a bucurat în ultimii ani de importante lucrări de renovare. Astfel că dacă în 2012 avea un buget de 567.000 de de lei, anul trecut acesta s-a dublat ajungând la 1.300.000 de lei. Iar investiţiile continuă, în prezent s-a ajuns la un buget de 1.438.000 de lei, din care Cheltuieli de personal 250.000 de lei, Bunuri şi servicii 358.000 de lei şi Cheltuieli de capital de 830.000 de lei.

E nevoie de un marketing mai agresiv

Muzeele au programe interesante, dar nu ştiu să le promoveze mai agresiv, crede şeful Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj, Victor Cubleşan. „Noi colaborăm bine cu muzeele clujene, din punctul meu de vedere au activitate bună. Sigur, pot spune şi eu ceea ce s-a mai spus, că există în continuare problema lipsei unei finanţări mai consistente. Muzeul Etnografic este cel mai dinamic, dar trebuie să spun că şi Muzeul de Artă are expoziţii valoroase şi au făcut şi multe restaurări ale operelor de artă din colecţiile pe care le deţin. Ei însă se confruntă cu problema retrocedării spaţiului şi rămâne de văzut ce va urma din acest punct de vedere. Probleme cu sediul sunt în continuare şi la Muzeul de Istorie. Ce pot spune este că depinde de politica managerială a fiecărei instituţii, dar muzeele clujene au piese valoroase în patrimoniu şi ar trebui să aibă o promovare mai agresivă. Pentru că sunt expoziţii interesante, se pune multă muncă şi suflet, dar dacă publicul nu ştie despre ele pentru că nu sunt promovate corespunzător, nu e bine”, a precizat acesta. Victor Cubleşan crede că pentru anul viitor muzeele ar trebui să se orienteze spre expoziţii ale artiştilor clujeni. „Cred că pentru Capitala Europeană a Tineretului de anul viitor şi pentru Capitală Culturală am putea insista pe operele artiştilor clujeni, pictori, sculptori, se poate marşa pe această componentă. Şi să nu uităm că Clujul are multe muzee, nu numai cele mari, ci şi multe muzee mici care se bucură de prezenţa multor vizitatori. Dar foarte importat e să acorde mai multă atenţie marketingului”, a mai spus Cubleşan.

Singurul muzeu de speologie din țară, închis

Muzeul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea directă a primăriei şi a fost amenajat în temnița medievală a orașului Cluj. De mai mulţi ani acesta este nevizitabil din cauza stării precare de conservare a imobilului, dar şi din lipsa unei căi de acces.Accesul în muzeu se făcea din strada Sextil Pușcariu, printr-un gang. În vara anului 2010, co-proprietarul imobilului, o persoană privată, a blocat accesul în acest tunel, din rațiuni de securitate. „Primăria a făcut o plângere împotriva măsurii. Încercăm să obţinem o ordonanţă preşedenţială pentru a putea avea acces. Şi după ce obţinem acest lucru putem iniţia un proiect pentru lucrări de urgenţă care să consolideze accesul prin gang”, a precizat directorul Direcţiei Evenimente publice şi informare cetăţeni din primăria clujeană, Ovidiu Câmpean.

Muzeul de Speologie „Emil Racoviță” a fost înființat în anul 1998 și este singurul din țară dedicat științei peșterii și savantului care a întemeiat biospeologia. În Muzeu erau expuse piese precum un caiet de notițe al lui Racoviță, din perioada în care era student la Sorbona sau microscopul „Zeiss” pe care l-a folosit în timpul expediției antarctice cu nava „Belgica”.