Schimbarea mentalităţii: „Nu e o pedeapsă să ajungi la şcoala profesională!”

Despre oportunităţile învăţământului profesional s-a vorbit mult de la începutul acestui an de când Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a pornit campania de popularizare în oraşe şi localităţi pentru a atrage elevii spre şcolile de meserii. Inspectoratul Scolar Judeţean Cluj pregăteşte 25 de clase profesionale în liceele tehnologice pentru anul şcolar 2014-2015, atâtea clase câte vor fi necesare mediului economic caruia i se adresează.

În luna februarie, inspectorul şcolar general, Vasile Cuibus declara că reînfiinţarea acestor clase va avea un impact deosebit asupra mediului economic şi socio-profesional al Clujului, începând cu anul 2018, când vor absolvi primii tineri. “Viitorii absolvenţi vor avea siguranţa unor locuri de muncă în funcţie de rezultatele pe care le vor avea. E nevoie un timp pentru schimbarea mentalităţii, iar lumea ar trebui să înţeleagă că, uneori, se câştigă mult mai bine din astfel de meserii, decât să termini o facultate şi să fii casieră sau vânzătoare la supermarket”, spunea atunci Valentin Cuibus. Astfel, începând de anul viitor, învăţământul profesional va începe după finalizarea clasei a VIII-a şi va dura trei ani, nu doi ca până în prezent.

În căutare de meseriaşi

Deşi este o cerinţă acută de meseriaşi pe piaţa forţei de muncă, directorii şcolilor profesionale  consideră că în continuare aceste şcoli suferă de lipsa popularizării şi părinţii cu atât mai mult îşi feresc copiii să urmeze astfel de şcoli. “Este bine că din acest an elevii din clasele a opta sunt dirijaţi spre şcolile profesionale. Ar trebui făcut acest lucru chiar din clasele mai mici. La noi a fost explozia facultăţilor private şi şcoala profesională nu a mai fost vizibilă. Cu toate acestea, întotdeauna au fost elevi care au terminat liceul şi care au urmat facultatea, dar şi elevi care au făcut şcoala profesională şi au fost buni meseriaşi şi au ajuns directori de întreprinderi şi companii mari. Au ştiut şi meserie şi să lucreze cu oamenii şi ce să le ceară oamenilor. Nu e o pedeapsă să ajungi la şcoala profesională”, consideră prof. ing. Octavia Oltean, director al Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca. Din păcate, mulţi părinţi nu văd o soluţie pentru viitorul copiilor ca aceştia să urmeze o şcoală profesională şi, ca urmare, numărul elevilor înscrişi în şcoli profesionale este în scădere. „Unor părinţi le spun că nu-i de liceu băiatul lor şi ei îmi spun că nu-i nici de şcoală profesională. Copilul, de fapt, nu vrea să facă nimic. Atunci şi ei ca părinţi au vina lor. S-ar putea schimba lucrurile cu ajutorul unor consilieri în şcoli, care să ştie ce înseamnă o meserie, să le poată explica copiilor şi părinţilor ce presupune asta şi ce avantaje poate aduce cunoaşterea unei meserii, pe termen lung”, precizează doamna Octavia Oltean.

Montaje din plăcere

În acest an şcolar, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca are 485 de elevi, pornind de la clasa a IX-a şi terminând cu şcoala de maiştri, fiind singura şcoală de specialitate în domeniul electric şi energetic. În laboratorul de electronică şi de electrotehnică echipat prin contribuţia unui fost elev al liceului, ing. Victor Tolan, am surprins doi elevi de clasa a 11-a pentru care un montaj în amonte-aval al unui ampermetru şi voltmetru părea floare la ureche. “Dacă ne place ceea ce facem nimic nu este greu”, au declarat cu pasiune tinerii electricieni care după terminarea liceului au în plan să urmeze cursurile universitare la Universitatea Tehnică din Cluj. Chiar dacă nu urmează studii universitare, ci doar şcoala profesională, un absolvent al Colegiului Tehnic Energetic va putea lucra ca electrician de întreţinere şi reparaţii, ca electrician montator în secţii de automatizare, electrician rural, electrician de scenă, electrician de montare-transport.  El  poate lucra fie în companii, fie ca persoană fizică autorizată şi îşi poate asigura, astfel traiul zilnic. După terminarea profesionalei  un elev poate merge la liceu seral, la şcoala de maiştri sau la şcoală postliceală autorizată în domeniul automatizărilor. Pe lângă şcoală profesională la Colegiul Tehnic Energetic există clase de liceu cu specializarea: tehnician în instalaţii electrice, tehnician în automatizări, tehnician energetician şi tehnician electrotehnist. “Şi în acest an avem propusă o clasă de a noua cu specializare electrician exploatare joasă tensiune, întrucât asta a fost cerinţa pieţei. Noi am luat legătura cu firme de profil din Cluj pentru a susţine şcoala profesională. Elevii sunt susţinuţi în şcolarizare şi de către guvern cu burse de 200 de lei. Am luat legătura cu firme precum Energobit sau Electrogrup care doresc să susţină suplimentar şcoala profesională. Şi partenerii noştri au venit către noi pentru că aveau nevoie de electricieni”, a confirmat prof. ing. Octavia Oltean.

Cofetar da, lăcătuş, nu

În 1951, Liceul Tehnologic Special Samus Cluj- Napoca a fost înfiinţat ca şcoală profesională pentru profesionalizarea elevilor cu deficienţe de auz. În afara acestora au fost acceptaţi pe parcurs şi elevii cu deficienţe mentale uşoare, iar din anul 2006 a fost inclusă şi partea de învăţământ de masă, respectiv şcolarizarea elevilor fără deficienţe. În acest moment există 350 de elevi înscrişi la învăţământul special, din care 300 la învăţământ liceal-tehnic, profesionalizaţi în opt meserii, 50 de elevi la învăţământ special şi aproximativ 200 de elevi în învăţământul de masă pe profilul frizerie-coafură-manichiură. „Cele mai solicitate specializări sunt cele din domeniul alimentar, cofetar, patiser şi în domeniul esteticii, frizerie, coafură, manichiură, pedichiură. Cei mai mulţi optează pentru domeniul serviciilor, dar se mai înscriu şi la partea de tinichigerie-vopsitorie auto. Merg şi pe partea de construcţii, mecanici, lăcătuşi, dar nu le mai plac meseriile murdare, exact acolo unde sunt oferte pe piaţa muncii. Pentru instalatori a scăzut interesul foarte mult. O altă meserie pentru care a scăzut interesul aproape 100% sunt confecţionerii de produse textile. Din păcate, nici părinţii nu-i susţin pe copii şi sunt împotriva acestor meserii”, a declarat Liliana Avram, director adjunct al Liceului Tehnologic Special Samus Cluj-Napoca, specializată în inginerie mecanică.

Conducerea Liceului Tehnologic Special Samus Cluj-Napoca consideră că ar fi oportună o relaţie mult mai consolidată între agenţii economici şi şcoli în vederea  înfiinţării unor secţii în care să fie pregătiţi elevi pentru meseriile disponibile pe piaţa muncii. „Dintr-o clasă, chiar dacă nu toţi elevii, măcar unii ar putea fi preluaţi apoi de aceste firme. Am putea dezvolta o colaborare pe trei-patru ani, în cazul în care şi firmele îşi desfăşoară activitatea pe termen lung. Desigur, unele firme au încă reţineri să angajeze muncitori cu deficienţe, deşi competenţa lor în meserie  este aceeaşi ca a elevilor din învăţământul de masă”, a precizat directorul  Liceului Tehnologic Special Samus Cluj-Napoca, Ambrozie Chiş.

Respingerea meseriei

Chiar şi scăzut, interesul pentru a urma o şcoală profesională nu va dispărea atâta timp cât pe piaţa muncii cererea pentru muncitori calificaţi sau necalificaţi este în creştere. În atelierul de croitorie, pe rafturi, creaţiile elevilor stau mărturie pentru iscusinţa pe care au în meseria pe care o învaţă. Cu toate acestea, în acest moment, prea puţini mai sunt interesaţi să înveţe cusutul la maşină. „Aveam înainte trei clase de clasa a noua la croitorie, dar acum avem o clasa de a 11-a şi de a 12-a care au terminat. Nu mai vor şi nu le mai place ideea nici de a-şi face haine, nici măcar pentru ei. Au o reacţie incredbilă de respingere a meseriei. Este nevoie de personal calificat şi necalificat în domeniul confecţiilor, dar foarte puţini copii sunt direcţionaţi spre această meserie. Firme ca Jolidon sau Argos ne cer personal şi nu reuşim întotdeauna să le trimitem. Învăţământul profesional este binevenit atât pentru elevi, cât şi pentru cadre tehnice, care am venit din industria uşoară cu experienţă şi metode de predare”,   a declarat Luminiţa Başaliga, fostă ingineră la Fabrica Tricotaje Someşul.

În luna mai încep inscrierile elevilor de clasa a VIII-a la învăţământul profesional cu durata de trei ani, iar candidaţii respinşi sau cei care doresc să renunţe la locul ocupat în şcoala profesională se pot înscrie la admiterea în învăţământul liceal. Prevederile fac parte din Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de stat cu durata de trei ani pentru anul şcolar 2014-2015.