Ponta ar obţine cele mai multe voturi în primul tur la prezidenţiale. Alianţa PSD+PC+UNPR, premiantă la europarlamentare

Premierul Victor Ponta ar obţine cele mai multe voturi (31%) dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale, iar alianţa PSD+PC+UNPR  ar obţine 42% din voturile electoratului exprimate într-un scrutin organizat în aceeaşi zi pentru alegerile europarlamentare, relevă un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) dat vineri publicităţii.

Pentru funcţia de preşedinte, cei chestionaţi i-ar vota mai vota pe Mihai Răzvan Ungureanu şi Crin Antonescu – indicaţi fiecare de 12% dintre respondenţi, Traian Băsescu – 10%, Călin Popescu Tăriceanu – 7%, Corneliu Vadim Tudor – 6%, Sorin Oprescu – 6%, Mugur Isărescu – 4%, Klaus Johannis – 3%, Elena Udrea – 2%, Emil Boc – 2%, Mircea Geoană, Dan Diaconescu şi Cătălin Predoiu – cu câte 1% din opţiuni, iar 4% dintre respondenţi ar vota alt candidat.

În cazul unor alegeri europarlamentare organizate duminică, alianţa PSD+PC+UNPR ar obţine cele mai multe voturi – 42%, PNL ar obţine 14% din voturi, PDL  – 11%, PMP – 10%, UDMR şi PRM ar obţine câte 5% din voturi, PP-DD – 4%, iar Forţa Civică – 3%. Potrivit sondajului, aproape 20% dintre participanţii la studiu sunt indecişi (19, 8%) cu privire la partidul sau alianţa politică pe care să o voteze la alegerile europarlamentare, iar 9, 3% spun că nu votează.

Referindu-se la alegerile europarlamentare din 25 mai, aproape jumătate dintre participanţii la studiu susţin că vor merge sigur la vot. Pe o scală de la 1 la 10 (10 înseamnă foarte sigur merg la vot), 47% au ales 10 în privinţa dorinţei de a vota pe 25 mai, iar 16% au ales 1 – foarte sigur nu merg la vot.

Sondajul relevă că 6 din 10 respondenţi au auzit de decizia Elenei Băsescu de nu mai candida pentru un nou mandat de  europarlamentar, iar 71% dintre cei chestionaţi cred că Elena Băsescu a procedat bine atunci când a luat a decizia, 12% că nu a făcut bine,   15% nu ştiu, iar 2% nu au răspuns. Respondenţii sondajului, în majoritate, (51%) susţin că părerea lor despre Elena Băsescu s-a schimbat în bine după decizia sa de nu mai candida la alegerile europarlamentare, în timp ce 28% spun că decizia acesteia nu a influenţat cu nimic părerea lor despre actualul europarlamentar.

Pe de altă parte, potrivit sondajului, 72% dintre respondenţi cred că în România “lucrurile merg într-o direcţie greşită”, iar 21% cred că “lucrurile merg într-o direcţie bună”.

La întrebarea “În general, sunteţi pesimist, optimist sau rezervat când vă gândiţi la viitor”, respondenţii s-au declarat optimişti (42%), pesimişti (19%), rezervaţi (37%), iar 3% nu au ştiut sau nu au răspuns.

Un procent de 26% dintre românii intervievaţi într-un sondaj IRES spun că le este foarte mare frică de un posibil conflict al României cu Rusia, însă un procent de asemenea ridicat – 24% – spune că nu le este deloc frică de o asemenea posibilitate.

“Scala folosită pentru această întrebare a fost una de la 1 la 10, unde 1 reprezintă “deloc frică” iar 10 “foarte mare frică”. Pe această scală, 47% dintre respondenţi s-au poziţionat în zona de la 6 la 10, corespunzătoare celei mai mari intensităţi a sentimentului fricii. Doar 35% dintre respondenţi s-au poziţionat în zona de la 1 la 4, zona care indică un sentiment scăzut al fricii”, se arată într-un comunicat al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) remis, vineri, AGERPRES.

Sondajul, realizat pe 26 martie, arată că majoritatea participanţilor la studiu (59%) estimează că riscul declanşării unui conflict al României cu Rusia, în următoarele şase luni, este mic şi foarte mic. Puţin peste un sfert dintre respondenţi (27%) consideră acest risc drept mare şi foarte mare.

Mai mult de 4 din 10 români (46%) cred însă că România nu procedează bine atunci când critică Rusia pentru invazia din Crimeea, iar 40% cred contrariul, respectiv că România procedează bine.

Potrivit aceluiaşi studiu, mai mult de două treimi dintre respondenţi (67%) cred că NATO ar apăra România într-un posibil conflict cu Rusia, iar 21% cred că alianţa nord-atlantică nu ar apăra ţara noastră.

Eşantionul a fost unul reprezentativ la nivel naţional, iar volumul eşantionului a fost de 1.446 indivizi cu vârsta de peste 18 ani, cu o eroare maximă tolerată de ± 2, 7%.