Clujul verde o ia înaintea României

Bătălia pentru resursele energetice a devenit bătălia mileniului, ea se duce peste tot pe Glob, iar soluţiile care se întrevăd trebuie exploatate la maximum. Oraşul Cluj a fost primul din România care a luat decizia de a încuraja construcţia de clădiri care economisesc energia, prietenoase cu mediul, clădiri care se autosusţin energetic. Şi face acest lucru de un an încoace cu rezultate vizibile, au apărut deja clădiri verzi de importanţă majoră pentru economia oraşului: Liberty Technology Park, Emer­son, Olimpia Business Center, The Office (investitor NEPI, certificare în curs de realizare) sau IMOBCOM (sediul firmei de IT Neverfail). Exemplul lui este acum urmat şi de Timişoara care în prezent discută un proiect similar Clujului.

Alexandra Stoica din Cluj-Napoca este BREEAM International Assesor, adică un expert a cărui certificare poate scuti clădirea verde de impozit în proporţie de până la 75%. Într-un interviu acordat pentru Transilvania Reporter, ea explică de ce s-a luat acestă decizie şi ce consecinţe a avut asupra economiei, dar mai ales de ce e bine să contruieşti „verde”.

Ce facilitaţi prevede hotărârea de CL şi de ce s-a ajuns la concluzia că trebuie încurajate construcţiile sustenabile?

Alexandra Stoica: Prin iniţiativa Consiliului Local Cluj Napoca, în 24 mai 2012 este aprobat actul normativ HCL nr. 225 privind reducerea impo­zitului pe clădiri aferent imobilelor cu o performanţă energetică superioară şi care dețin o certificare oficială de clădiri „verzi”, recunoscută la nivel internaţional (BREEAM, LEED sau DGNB).

Astfel, clădirile care dețin un certificat de performanță energetică clasa A, o certificare de clădire „verde” și un certificat de conformitate eliberat de RoGBC – România Green Building Council, beneficiază de o reducere a impozitului pe clădiri de 75% în cazul persoanelor juridice, respectiv 50% în cazul persoanelor fizice.

Independent de multiplele forme de apelare a construcţiilor sustenabile: „verde”, ecologică, prietenoasă cu mediul, etc, ne referim, de fapt la clădiri proiectate, construite și operate într-un mod responsabil față de calitatea vieții oamenilor care le utilizează și față de mediul urban său natural din jurul lor.

Pentru a recompensa acest efort, Consiliul Local Cluj a ales să ofere aceste facilități fiscale semnificative, din care se pot acoperi investițiile inițiale în cazul clădirilor noi, investițiile anuale în cazul construcțiilor existente, sau chiar o recompensă pentru construcțiile care erau deja construite la standarde de calitate superioare practicii curente.

 Cât costă o construcţie verde în comparaţie cu una clasică? Merită efortul?

– Studiile realizate în ţările CEE indică faptul că această afirmaţie e un paradox – dacă ne referim la aşa numitul „Life Cost Cycle” – Costul unei construcţii pe întreaga durată a ciclului de viaţă.

Astfel, dacă procesul de sustenabilitate se conştientizează şi se aplică din start construcţiilor noi, fără doar şi poate, la finele duratei de viaţă, o clădire sustenabilă ajunge să fie chiar mai ieftină decât o clădire obişnuită.

Din păcate, piaţa de real estate din România este mult mai ancorată în rentabilitatea oferită de investiţia iniţială, cea din etapa de construire, de aceea se încearcă în etapa de edificare a clădirii să se economisească cât mai mult, renunţându-se la materiale de construcţii sustenabile şi eficiente ener­getic (ex. termosisteme din materiale naturale: in, cânepă, vată minerală) sau la echipamente eficiente energetic, care produc energii regenerabile (ex. panouri solare, panouri fotovoltaice, etc).

Deşi aceste renunţări apar ca economii într-o primă etapă de rea­lizare a construcţiilor, la finele duratei de viaţă a imobilului (aprox 25 ani de la edificarea acestuia), dacă se contabilizează aşa numitul „Life Cost Cycle” – economiile din etapa investiţiei iniţiale se traduc ulterior în facturi mai mari la utilităţi: energie electrică, gaze naturale, apa – datorită echipamentelor sau termosistemului ineficient utilizat. În plus, echipamentele puţin performante generează şi costuri ridicate cu mentenanţa şi reparaţiile, putându-se ajunge până la necesitatea înlocuirii lor.

Aşadar, când discutam despre costurile clădirilor verzi, comparativ cu clădirile ineficiente energetic, este important de reţinut că, până la finalul ciclului lor de viaţă, acestea s-au dovedit a fi cel puţin cu 15-20 % mai puţin costisitoare decât clădirile obişnuite; sume economisite din consumurile reduse de energie electrică, gaze naturale, precum şi un număr redus de reparaţii şi o mentenanţă mult mai facilă a sistemelor complexe de instalaţii.

Dacă celor enumerate mai sus le adăugăm şi confortul şi calitatea ambientului net superioară din clădirile sustenabile, atunci cu siguranţă că efortul financiar iniţial din etapa investiţiei, deşi superior clădirilor obişnuite va merita realizat, fiind recuperat pe parcurs.

Cum se face evaluarea şi la ce ne putem aştepta, cât va creşte piaţa construcţiilor verzi?

– Evaluarea clădirilor sustenabile se realizează în conformitate cu anumite criterii sau cerinţe punctate de stan­dardele internaţionale. Deşi, în esenţă, criterii similare se regăsesc în toate cele trei standarde internaţionale, ponderea punctajului e diferită în cadrul stan­dardelor, în funcţie de importanţa pe care organismul internaţional de certificare (BREEAM, LEED sau DGNB) consideră că ar trebui să o deţină fiecare criteriu.

Aceste criterii nu fac altceva decât să evalueze impactul clădirii asupra me­diului înconjurător (natural și construit), calitatea mediului interior al clădirii (lumină naturală, calitatea aerului, confort termic etc) și modul de administrare al clădirii.

Principalele criterii de evaluare a sustenabilităţii unei clădiri, în toate cele trei sisteme internaţionale de evaluare enumerate mai sus sunt:

– Situl construit – preferabil să nu fie zone verzi, ci zone deja construite

– Materialele de construcţie utilizate: preferabilă utilizarea materialelor locale sau regionale, cu un impact poluant scăzut asupra mediului înconjurător atât din punct de vedere al procesului de extracţie cât şi prelucrare,  reciclarea, reutilizarea materialelor

– Utilizarea eficientă a resurselor restrictive: apă şi energie; utilizarea pe cât posibil a surselor de energie regenerabilă, etc

– Managementul deşeurilor; colectarea şi procesarea selectivă a acestora

– Reducerea poluării rezultate din procesul de edificare şi exploatare al clădirii

– Păstrarea şi îmbunătăţirea bio­diversităţii sitului, a spaţiilor verzi existente, legătura cu elemente naturale

– Promovarea elementelor de ino­vaţie în domeniul sustenabilităţii şi construcţiilor verzi

În ceea ce priveşte piaţa construcţiilor verzi, România este abia la început în acest domeniu, aşadar ne vom înscrie pe un trend ascendent în următorii ani, având multe de recuperat vizavi de prevederile existente în ţările Comisiei Europene, în domeniul sustenabilităţii.

Cât credeţi că va creşte piaţa birourilor verzi în 2014 în contextul în care se consideră ca fiind un an al birourilor?

Pe o piaţă de real estate în deplină maturitate, unde oferta de clădiri de birouri este suficient de generoasă, certificarea verde a clădirilor în conformitate cu sistemele internaţionale de certificare este un instrument tot mai promovat de îmbunătăţire a microclimatului de lucru interior, printr-o construire responsabilă; dar şi un instrument important de marketing care permite proprie­tarilor de astfel de clădiri să aibă un grad de ocupabilitate mult mai ridicat şi să pretindă şi să primească o chirie considerabil mai mare decât cele percepute în mod normal.

Toate acestea corelate şi cu facilităţile fiscale pentru clădirile verzi – vor duce cu siguranţă la o creştere a dorinţei de a construi sustenabil, prietenos faţă de mediul natural; sau cel puţin de a-şi îmbunătăţi performanţele energetice actuale, în cazul clădirilor de birouri existente. Toate aceste demersuri asigură, pe lângă o contribuţie importantă la îmbunătăţirea fondului construit existent şi o creştere a competitivităţii clădirilor de birouri oferite spre vânzare/închiriere. Toate aceste demersuri vor fi în final avantaje ale ocupanţilor clădirii – ceea ce ar trebui să se traducă într-o calitate superioară a muncii prestate, în astfel de clădiri, ca urmare a unui confort ridicat al ambientului interior.

Astfel, nivelul de certificare, neimpus prin HCL-ul 225, devine important datorită concurenței pe piață. De altfel, o serie de clădiri de birouri şi-au început sau au finalizat deja aceste demersuri, proprietarii fiind conştienţi de eficienta acestor demersuri.

În Cluj, această inițiativă a Consiliului Local a dus la implementarea sistemului BREEAM pentru clădiri ca Liberty Technology Park, Emerson, Olimpia Business Center, The Office (investitor NEPI, certificare în curs de realizare) sau IMOBCOM (sediul firmei de IT Neverfail).

Ce este o clădire sustenabilă?

Dacă în economie sustenabilitatea se referă la modele de dezvoltare pe termen lung, care nu își consumă resursele într-un

timp scurt, în domeniul construcțiilor, modelul dezvoltării sustenabile a devenit un curent care a generat un nou mod de a proiecta și a construi, producând clădiri mai bune, mai responsabile față de mediul înconjurător (natural sau construit), mai performante, mai economice și mai sănătoase, însă de cele mai multe ori aceste construcții implică o investiție inițială puțin mai mare.

O resursă foarte prețioasă este, de asemenea, fondul cons­truit existent, unde măsurile de eficientizare energetică și de îmbunătățire a condițiilor din clădirile existente reprezintă provocări speciale.

Pe lângă eficiența energetică, care se poate traduce direct în economii la plata facturilor de întreținere, clădirile sustenabile, sau „verzi”, trebuie să țină cont de o serie de aspecte:

– Acces la mijloace de transport în comun, echiparea clădirilor cu facilități care să încurajeze moduri alternative de transport (locuri de parcat bicicletele, vestiare în proximitatea locurilor de parcat biciclete, stații de încărcare a mașinilor electrice, o bună organizare a circulațiilor pietonale pe parcelă, respectiv conectarea la rețeaua de trafic pietonal sau velo din vecinătăți, etc)

– Consumul de apă, gaz, curent

– Poluarea rezultată din construcția și operarea clădirii

– Managementul deșeurilor (construcție și operare)

– Materialele folosite (încurajarea economiilor locale sau regio­nale, inventarierea substanțelor conținute pentru a încuraja folosirea substanțelor fără efecte negative asupra sănătății oamenilor, energia înmagazinată, încurajarea refolosirii și reciclării materialelor etc.)

– Biodiversitatea sitului, spaţii verzi, legătura cu elemente naturale

– Inovație

Indiferent că îi spunem „verde”, ecologică, sustenabilă, prietenoasă cu mediul său altfel, vorbim de fapt despre clădiri proiectate, construite și operate într-un mod foarte responsabil față de calitatea vieții oamenilor care le utilizează și față de mediul urban său natural din jurul lor.

Clădirea de birouri Amera Tower de pe Calea Baciului este prima din Cluj certificată energetic de US Green Building Council. Primele construcții cu un certificat de acest gen au fost halele Nokia din Jucu.

În Europa, consumul de energie al clădirilor reprezintă 40% din consumul total, din care 36% este energie producătoare de emisii. O mare parte din această energie poate fi economisită prin sisteme de izolație, de încălzire și de răcire mai optime, prin ferestre duble, iluminat economic sau contoare inteligente pentru monitorizarea consumului de energie. Din 2019, toate clădirile nou-construite în Uniunea Europeană trebuie să producă aceeași cantitate de energie pe care o consumă. Noile standarde de eficiență energetică se vor aplica și tuturor clădirilor renovate.