FOTO Globuri de la Cluj pentru tot…Globul!

Alegerea globurilor pentru împodobirea bradului de Crăciun este o sarcină pe care foarte puţini români o iau în serios. Aleargă pe ultima sută de metri prin supermarket-uri să prindă reducerile de sezon la ornamente, nu mai ţin cont de provenienţa materialelor din care sunt fabricate globurile şi le cumpără pe acelea care sclipesc mai tare sau care sunt mai ieftine, indiferent de calitate. Încă din anul 1994 de când s-a deschis Prodglob Clasic Glass în Cluj, globurile româneşti au început să orneze brazii din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii contribuind la bucuria generală pe care o aduc an de an Sărbătorile de iarnă. Din păcate, prea puţine globuri de la fabrica din Cluj ajung în casele românilor şi asta datorită în mare parte lipsei de interes a agenţilor comerciali care ar trebui să se ocupe de furnizarea lor în depozitele marilor magazine.

Conform Mihaelei Turcu, managerul de vânzări al fabricii de globuri din Cluj, 90% din producţie este orientată către export în acest an, dar au fost perioade când şi 98% din globurile fabricate la Cluj erau livrate în străinătate. “Îmi pare rău că sunt mari magazine care importă globuri din plastic. Din ceea ce văd importul de plastic este imens, mult mai mare decât ar trebui să fie, deşi producţia de plastic scade în România. Sunt mulţi români care nu ne cunosc ca dovadă că multe contracte pe care le-am încheiat cu firme româneşti le-am încheiat în Germania. De asemenea, globuri făcute de noi pentru firme din afară le-am văzut la Chic Ville, de exemplu, care au circulat probabil din America şi înapoi, ajungând astfel la preţuri exorbitante”, a declarat Mihaela Turcu.

La foc continuu

Într-o scurtă vizită pe care am făcut-o la Prodglob Clasic Glass de pe strada Patriciu Barbu din Cluj, i-am surprins pe cei peste 30 de angajaţi ai fabricii, muncind la foc continuu pentru a onora ultimele comenzi înainte de Crăciun. Am intrat pe rând în suflătorie unde sticla se aduce în baghete de sticlă, se face dimensionarea şi apoi să dă forma. Majoritatea globurilor sunt modelate din mână şi mai puţin în forme, rezultând ovaluri, conuri, brăduţi, oameni de zăpadă sau pisici. A doua secţie este argintarea la interiorul globului prin două soluţii care se combină la interior, una dintre ele fiind azotatul de argint. Globurile sunt introduse într-un bazin cu apă caldă care grăbeşte reacţia între cele două substanţe, apoi se pun pe suportul de ţepe cu aer care scot apa şi usucă globul. Urmează secţia unde are loc lăcuitul şi unde globurile se introduc în lacul gata preparat după reţetă în toate nuanţele inclusiv în cele de alb şi negru. Ultimele secţii sunt cele de pictură şi de ambalare.

În lumea largă

Oamenii lucrează de la ora 6 dimineaţa la ora 14.30, un singur schimb, mulţi dintre ei având deja experienţă în muncă de zece, douăzeci sau chiar patruzeci de ani.“Vineri intrăm în concediu. Toată lumea a fost la mare sau la munte anul acesta, noi încă nu. La noi vara este punctul de vârf şi nu ne permitem concediu”, explică Mihaela Turcu, adăugând că este foarte greu să facă faţă ultimelor comenzi şi totodată să răspundă tuturor socitărilor pe care le primeşte în această perioadă din partea televiziunilor, a ziarelor şi a claselor de copii din diferite şcoli clujene care vor să vadă la faţa locului procesul de fabricare a globurilor în preajma Sărbătorilor. Faptul că fabrica din Cluj este cunoscută în lumea largă, după 20 de ani de când a fost înfiinţată, este o satisfacţie, dar bucuria extraordinară pentru angajaţii este atunci când văd sute de copii de grădiniţă care vin în vizită şi se minunează la fiecare glob pe care îl văd ieşind din mâinile lor iscusite.

Din Cluj în toată lumea

Potrivit managerului fabricii, exportul în acest an a fost orientat către SUA, Anglia, Elveţia, Austria şi Italia şi pentru prima dată către Franţa, ca rezultat al participării cu succes la unul dintre târgurile de contractări organizate la Paris. “Pe clienţi i-am câştigat în timp prin participarea la târguri de contractări în Frankfurt sau Paris. De obicei nu mergem la expoziţii cu vânzare. La târguri vin agenţii comerciali engrosişti sau direcţi, care îşi permit să lucreze direct cu producătorul şi fac contractele. De exemplu În SUA avem 1150 de magazine unde trimitem globuri, plus un orăşel lângă Michigan unde este Crăciun tot anul. Am mai livrat anul acesta pentru o firmă din New York care a solicitat globuri pictate cu scene din New York, Dallas, Los Angeles”, povesteşte Mihaela Turcu. În funcţie de complexitatea lor, globurilor sunt finalizate în loturi în decurs de câteva zile, săptămâni sau chiar luni. “Sunt globuri muncite şi nu poţi să ajungi la cantităţi foarte mari. În Europa sunt mai simple, dar în SUA se cer modele mai complexe. Pe un lot de 10.000 de globuri am lucrat două luni, deşi în mod normal trebuie să lucrezi două săptămâni. Depinde de complexitatea lor”, spune Mihaela Turcu.

Între 3 şi 150

Conform managerului de vânzări al fabricii clujene, cea mai mare grijă pentru conducerea firmei este necesitatea oamenilor calificaţi. “Media de vârstă a oamenilor la noi este destul de mare şi oameni calificaţi găsim greu. Aceste meserii, de suflător de sticlă, pictor pe sticlă sau galvanizator cu argint, sunt meserii mai puţin rulate în altă parte care necesită între doi ani şi trei ani de pregătire, ceea ce ar însemna o şcoală, care nu mai există în Cluj. Atunci când exista încă Arta Jucăriilor, vechea fabrică de globuri care funcţiona în sistemul cooperatist, aceasta funcţiona şi ca şcoală pe lângă calificarea la locul de muncă: şcoala de meserii, de pictori sau şcoala care forma decoratori în porţelan şi sticlă”, aflăm de la Mihaela Turcu. Diferenţele de productivitatea sunt mari între oameni, dar toţi lucrează frumos şi vedem asta chiar la faţa locului. De exemplu, un muncitor al secţiei pictură lucrează între trei şi 150 de globuri pe zi.

Clasic românesc

Până vineri 13 decembrie, la fabrica de globuri din Cluj se lucrează pentru piaţa internă, globurile fiind pictate majoritatea cu imagini clasice, de sărbătoare. De asemenea, în aceste zile nu lipsesc din producţie globurile solicitate la comandă de diferite companii. “Genul globurilor cu imagini clasice îl facem pentru România, puţin pentru Italia şi câteodată pentru Germania. În rest, pentru nimeni altcineva. În străinăatte merg globuri cu modele geometrice, cu adaosuri de pietricele, de mărgele şi mai puţin pictura. Acolo este o altă cerere. Am făcut pictură cu cinci-şase persoane pe glob dar cu alte scene de viaţă, de epocă, nu de Crăciun. Erau globuri vintage. Ceea ce este în trend şi se cere sunt goburile cu reflector, cu oglindă, sau cele dantelate. Se cer şi simple dar demult nu mai e la modă bradul cu globuri într-o singură culoare. A fost un val, dar în străniătate nu mai este demult”, explică Mihaela Turcu.

Pentru Oleg Cassini

Clujenii îşi pot achiziţiona globuri fabricate în Cluj de la standurile de sezon instalate în cele două mall-uri clujene, în cadrul Expoziţiilor de Crăciun. “Am păstrat locul respectiv pentru că aşa ştie lumea. Pentru noi e un debuşeu la capetele de linie, pentru că lucrând cu sticlă numărul exemplarelor nu poate să fie fix. Cum timpii de livrare sunt scurţi, de obicei trebuie să fii la timp cu marfa în port, sau în vagon, sau în maşină şi atunci mai bine produci marfă în plus. Aceste capete de linie sunt cantităţi mici şi atunci merg spre vânzări directe”, precizează managerul fabricii. Aeasta îşi aminteşte cum cu ani în urmă a făcut, prin intermediari, o serie mare de globuri sub semnătura lui Oleg Cassini, celebru designer vestimentar care a creat ţinute şi pentru Jacqueline Kennedy. Astfel, fiecare glob avea semnătura cunoscutului designer.

Concurenţă prin colaborare

În România, încă se mai produc globuri la Sibiu şi la Curtea de Argeş unde este singura fabrică rămasă din sistemul cooperatist. De asemenea, tot acolo mai este o firmă particulară, iar în ţară mai există producători sezonieri dar nu foarte mulţi. În judeţul Cluj, în Apahida, se mai produc globuri la o fabrică deţinută de acţionari italieni care produce exclusiv pentru export. “În România am rămas puţini, dar după părerea mea în orice afacere este mai bine să colaborezi decât să concurezi”, recomandă Mihaela Turcu. Fiind inginer mecanic de meserie, acest fapt a ajutat-o pe Mihaela Turcu să aibă o viziune clară asupra a ceea ce avea să devină o afacere de succes. “Atât eu cât şi soţul meu suntem de şcoală veche şi îndemnul meu este ca toată lumea să înveţe carte, indiferent ce face ca profesie după aceea. Şcoala te şlefuieşte şi îţi deschide calea. În Facultate am învăţat şi economie şi organizarea producţiei. În prima parte a afacerii noastre a fost important pentru că ne-am autodotat cu mai multe lucruri. Aici nu sunt multe utilaje, nu avem strunguri, cu coordonare sau cu comandă numerică, dar avem instalaţii de făcut oxigen din aer, avem o masă de făcut şpiţuri cu flacără deschisă, am avut o maşină de argintat în vid. Acum 15 ani ne gândeam cum să găsim un rezervor rezistent la presiuni mari şi am propus să folosim un butoi de aluminiu de la bere care şi-a făcut datoria multă vreme. Noţiunile învăţate în şcoală ne-au ajutat să progresăm şi să găsim soluţii”, povesteşte Mihaela Turcu.

“Satisfacţia personală este că putem să mulţumim 30 şi ceva de familii. Sunt oamenii noştri şi în primul rând mă interesează ei. Dacă te gândeşti să te opreşti poţi să te opreşti, dar trebuie să te gândeşti că se opresc cu tine şi 30 de familii. Oamenii sunt motorul acestei afaceri”, Mihaela Toader, manager fabrică de globuri

Mai jos puteţi urmări o galerie foto realizată la fabrica de globuri de fotograful Dan Bodea:

[nggallery id=321]