Greco-catolicii cer retrocedarea unor terenuri și clădiri de la Mănăstirea Bixad

Prefectul Judeţului Satu Mare, Eugeniu Avram, a încercat vineri să medieze conflictul dintre ortodocșii și greco-catolicii din comuna Bixad, după ce Biserica Greco-Catolică a obținut o sentință judecătorească privind retrocedarea unei părți din terenul și clădirile Mănăstirii Bixad. Deși invitată la discuții, Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Baia Mare s-a mulțumit să transmită doar un  memoriu în care a solicitat punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti de retrocedare a terenului și clădirilor de la Mănăstirea Bixad.

De teamă că Mănăstirea ar putea fi executată chiar vineri,  în curtea mănăstirii s-au adunat încă de dimineață în jur de 100 de persoane. Primarul comunei Bixad, Ioan Tătar, a afirmat că Primăria a oferit Bisericii Greco-Catolice la schimb un teren, dar că încă nu a primit niciun răspuns din partea Episcopiei Baia Mare la oferta înaintată.

În schimb, avocatul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Mircea Stratulat, a cerut  amânărea punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti motivând că  pe rolul instanţelor de judecată sunt alte două cauze similare şi că, situaţia juridică a unor imobile din incinta mănăstirii nu este clarificată şi delimitată.

Expertul tehnic judiciar, Tiberiu Kalmar, a afirmat că  oricum sentinţa se va pune în aplicare doar parţial, dispozitivul hotărârilor judecătoreşti nu afectează  biserica şi terenul de sub biserică, precum şi alte două parcele. Totodată, în decizia instanței nu se vorbește de altarul de vară, pergola, birourile, stăreţia precum şi construcţiile anexe. Pentru a nu tensiona și mai mult situația, prefectul a cerut primarului comunei Bixad şi stareţul Mănăstirii Bixad de calma spiritele în comună.

Mănăstirea Bixad a fost una din principalele mănăstiri din Ardealul de Nord, așezământ monahal greco-catolic aparținând Ordinului “Sfântul Vasile cel Mare” (bazilian sau bazilitan), situată în comuna Bixad. Până la scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii de către regimul comunist în anul 1948, a funcționat aici principala tipografie bisericească a Ordinului Bazilian. In 1948, călugării bazilienii au fost alungați din mănăstire, iar în locul lor autoritățile comuniste au instalat un preventoriu TBC aflat în subordinea spitalului din Negrești Oaș.

Preventoriul a funcționat până în anul 1998. După anul 1948, timp de peste trei decenii, mănăstirea a rămas în paragină, călugării de la Bixad au fost prigonoți, desfășurarea vieții spirituale a fost pusă sub interdicție, iar averea lăcașului a fost înstrăinată în mare parte. În anul 1980 mai mulți credincioși din Bixad, la intițiativa localincului Vasile Finta (zis Voroțel), au cerut episcopului ortodox de Oradea, Vasile Coman, sprijin în vederea reluării vieții monahale, în primul rând pentru salvarea bisericii mănăstirii. În primăvara anului 1989, la 25 martie, episcopul ortodox al Oradiei, Vasile Coman, însoțit de un sobor de protopopi, stareți, profesori universitari, preoți și diaconi, oficialități din partea statului, a instalat primul preot ortodox, în persoana ieromonarhului Valeriu Serafim Adam.
În 27 mai 2011, după mai multe strămutări ale procesului, Tribunalul Mehedinți a admis în parte acțiunea în revendicare formulată de Episcopia Unită a Maramureșului.[5] În data de 25 octombrie 2011 Curtea de Apel Craiova a modificat sentința Tribunalului Mehedinți în sensul că a admis în întregime acțiunea formulată de Episcopia Română Unită a Maramureșului.