Extraordinarele aventuri ale contelui Bánffy povestite de bătrânii satului pentru copii

Cercetare sociologică inedită în comuna clujeană Bonţida. O profesoară de istorie de la Şcoala Gimnazială Bonţida a implicat elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a într-un demers de cercetare pentru a recupera „istoria oralご a Castelului Bánffy, considerat în trecut Versailles-ul Transilvaniei.

Profesoara doctor Lavinia Buda a iniţiat la începutul acestui an şcolar un proiect de învăţare deosebit pentru elevii ei. Mai exact s-a gândit să le stârnească interesul pentru istoria locală prin intermediul unor mini-interviuri care să reconstutie istoria castelului din localitate, aşa cum s-a păstrat aceasta în memoria locuitorilor din zonă. „Considerat cândva Versailles-ul Transilvaniei, Castelul Bánffy de la Bonţida este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de clădiri istorice din Bazinul Carpatin, lucru de care m-am convins şi eu în multele vizite pe care le-am făcut cu elevii mei de la Şcoala Gimnazială Bonţida şi Liceul Tehnologic Răscruci, unde predau istoria din 2012. Fascinată de istoria încărcată a acestei clădiri, am decis să încerc a sonda memoria bonţidenilor pentru a afla mai multe date despre istoria acestui loc care să servească nu doar unui demers ştiinţific, de cercetare, ci să aibă şi un conţinut pedagogic şi educativ”, spune Lavinia Buda.

„Versailles-ul Transilvaniei” în memoria bonţidenilor

Curiozitatea copiilor şi disponibilitatea la depănarea amintirilor a celor în vârstă au fost punctele de plecare. „ Deşi la prima vedere despre Castelul Bánffy de la Bonţida şi ultimul său proprietar există o serie de cercetări şi studii realizate de specialişti am considerat necesar să exploatăm o nouă potenţială sursă, anume memoria individuală şi colectivă a locuitorilor din Bonţida. Pe scurt, cercetarea s-a realizat prin implementarea unui opţional de istorie orală la nivelul claselor a VII-a şi a VIII-a de la Şcoala Gimnazială Bonţida, respectiv clasa a VIII-a Liceul Tehnologic Răscruci. Elevii au primit drept sarcină aplicarea unui ghid de interviu potenţialilor angajaţi ai castelului, bunicilor şi persoanelor cu autoritate în comunitate. Elevii s-au organizat pe grupe şi au identificat cu ajutorul părinţiilor şi bunicilor persoanele la care ar putea să se adreseze pentru aplicarea ghidului de interviu. După realizarea interviurilor acestea au fost transcrise şi prelucrate. Ghidul de interviu a fost structurat pe mai multe rubrici, tocmai pentru a surprinde principalele evenimente pe care le-a traversat Castelul Bánffy de la Bonţida începând cu cel de-al doilea război mondial până în prezent”, explică profesoara de istorie.

Din timpul celui de Al doilea Război Mondial până în prezent

Tinerii cercetători au intervievat opt persoane, subiecţi „specialih, cetăţeni seniori ai Bonţidei. „Elevii s-au dovedit a fi încântaţi şi chiar măguliţi de libertatea de acţiune acordată şi pe lângă interesul major despre istoria castelului au venit cu multe sugestii în ceea ce priveşte eventualii subiecţii utili pentru interviu. Utilizarea reportofonului şi autonomia acordată au trezit în rândul elevilor şi o curiozitate avidă despre subiecth, povesteşte profesoara. Din răspunsurile primite în interviuri rezultă că în perioada 1948-2013 castelul a rămas pentru localnicii din Bonţida o amintire a gloriei trecute. Iar ceea ce ştiu cei intervievaţi despre castel se leagă practic de amintirile lor dinperioada copilăriei sau de întâmplările relatate de părinţi sau alţi cunoscuţi. “Una dintre cele mai puternice amintiri este legată de distrugerea castelului prin incendiere în 1944 de trupele germane aflate în retragere. Dar astfel de momente au mai fost prezente în istoria sa, de exemplu putem face referire la distrugerile provocate de secui în decembrie 1674 care „au năvălit în castel devastându-l, au spart pivniţele, au distrus butoaiele şi au prădat o cantitate imensă din vinuri scumpe. De atunci a şi rămas zicala pe aceste meleaguri ‘De la Henczida până la Bonţida s-a scurs licoare”, se arată în studiu. Potrivit istoricilor, incendirea castelului în 1944 a fost atribuită dorinţei de răzbunare a armatei germane în retragere deoarece contele Bánffy ar fi negociat la Bucureşti o întoarcere a armelor a Ungariei, împreună cu România, împotriva naziştilor.

Istoria castelului în timpul celui de al II-lea Război Mondial

Unul dintre bătrânii intervievaţi îşi aminteşte destul de bine anul 1944 când castelul s-a confruntat nu numai cu ocupaţia germană, ci şi cu cea rusă. “În al doilea război mondial într-adevăr au fost două forţe mari care au pus stăpânire pe acest castel. O dată au fost germanii, armata germană, care a pus stăpânire pe castel în prima fază. După care ei s-au retras în urma războiului purtat şi castelul a fost ocupat de armata rusă. La un moment dat s-au retras şi ei. În urma acestor două ocupări, castelul a suferit… modificări, adică nemţii când au plecat au dat foc la o foarte mică parte a castelului în momentul când s-au retras, iar ruşii când au venit au luat cu ei tot ce au mai găsit pe acolo de luat. Inclusiv au băut vinul, iar ce n-o putut bea au dat drumul la butoaie şi două săptămâni se povesteşte că în pivniţele castelului a băltit vinul efectiv”.

Parcul extrem de frumos al castelului a rămas de asemenea viu în memoria celor intervievaţi. „Parcul o fost foarte frumos, o fost un parc excepţional şi ăla l-o distrus ţiganii. O furat lemnele”„ Foarte frumos castelul era pă mai multe nivele şi aveau în par c apă care curgea şi avea cai făcuţi din marmură sau din ce ştiu eu ce şi dintr-aceia curgea apă”, „Foarte frumos acolo numa pasările umbla, nu era urmă de om, că numa pasările umbla pe parcu castelului”.

Pe de altă parte, amintirile martorilor despre contele Bánffy Miklós se dovedesc a fi extrem de puţine, cei care au răspuns la întrebările elevilor nu îşi amintesc să îl fi văzut sau cunoscut direct. “Toate relatările se opresc asupra generozităţii sale faţă de angajaţii săi sau faţă de famiile sărace cu mulţi copii.  “La Crăciun Banffy Miklos făcea pomi de Crăciun păntru tăţi copiii salariaţilor şi îi ducea acolo într-o camera unde era pomii făcuţi şi le dădea bomboane şi dulciuri şi ce era bun… Sărbători, toate sărbătorile care şi pătru noi le ţânea şi  Banffy Miklós şi strânje oamenii care-i lucrau, muncitorii, îi strânje acolo şi le da bunătăţi şi tăt felu, până ce şi sare şi oţăt le dădea să aibă de mâncare”, se mai arată în studiu.

Istoria castelului în perioada comunistă

În perioada comunistă castelul naţionalizat a fost utilizat ca sediu pentru şcoală de şoferi, C.A.P. şi spital pentru copii, iar parcul ca păşune. Astfel că, castelul a suferit distrugeri masive. „În 48 s-o înfinţat SMA-ul şi atuncea s-o ocupat anexele unde interiorul castelului erau birourile SMA-ului, dicolo s-o făcut atelierele mecaniceh, spune unul dintre bonţidenii intervievaţi de elevi. Informaţiile au fost  completate şi de un alt martor: „Păi unde o fost grajdurile şi fânarele lor acolo s-o făcut hala pentru repararea tractoarelor, unde o fost depozitele lor de cereale s-o făcut ateliere s-o făcut din ele din magaziile ălea ale lor s-o modificat s-o făcut birouri, s-o făcut ateliereh. De asemenea, sătenii spun că încăperile locuibile au fost preluate de chiriaşi, altele au fost transformate în cantină pentru angajaţii SMT-ul sau prăvălie: „O fost locuite de oameni, o fost oameni necăjiţi care n-o avut şi acolo undec.. unde s-o putut o pus şi-o prăvălie acolo. O fost o prăvălie şi acolo s-o îmburdat un zid şi-o murit doi oameni, un ofiţer de miliţie şi un cetăţean din Răscrucih, rememorează acele vremuri cei care au răspuns la întrebările elevilor.

Castelul Bonţida, platou de filmare

În 1963 clădirile rămase din castel au devenit decor pentru filmările la Pădurea Spânzuraţilor în regia lui Liviu Ciulei. În cadrul studiului un martor, rememorează perioada în care s-au făcut filmările, dar nu îşi aduce aminte de vreun incendiu care să fi provocat daune semnificative castelului. „Da-păi o fost tare frumos, mereau şi oameni de aici din sat chemau care erau aşe, mereau şi asistau. Io n-am prea fost da o fost oameni care o mers ş-o asistat şi o fost care o şi participat aşe. Mi-amintesc cum să nu, şi doară noaptea nu puteam dormi că …. puşcau”.

Un alt film care a folosit castelul drept platou de filmare a fost „Emisia continuご.

Abadonat, castelul a fost treptat golit de bunurile lăsate acolo. „Problema bunurilor de la castel abandonate şi ulterior furate este tratată cu mult umor de una dintre intervievaţi.  La întrebarea ce s-a întâmplat cu bunurile din castel, M.I răspunde cu mult umor: O dus cine o putut domnule dragă”, se mai arată în studiul publicat de profesoara Buda. “Viaţa la castel a fost reluată odată cu preluarea lui în octombrie 1999 de către fundaţia Transilvania Trust care s-a angajat să salveze monumentul de la distrugerea definitivă prin investiţii în consolidarea şi restaurarea sa urmând să fie inclus în patrimoniul european”, mai arată studiul. Aşa că încet-încet reşedinţa nobiliară de altădată a început să îşi recapete măcar o parte din strălucirea din trecut pentru a putea deveni gazda unor noi evenimente.

Misterele castelului: o cutie cu valori în perete şi o fantomă

gÎnainte de a demara cercetarea propriu zisă am aflat de la câţiva dintre foştii mei elevi anumite relatări despre fantoma de la Castel. Dar am avut o reală surprinză să constat că în momentul în care am desfăşurat cercetarea, majoritatea martorilor nu ştiau amănunte referitoare la acest aspecth, povesteşte Lavinia Buda.

O singură martoră şi-a amintit detaliat despre un cufăr ascuns şi regăsit ulterior în peretele castelului. Potrivit ei, după război au venit doi tineri şi cu o hartă au descoperit o ascunzătoare din perete. „O numărat faianţele şi o scobit şi o luat faianţele jos şi atâta cutii o scos de acolo şi acolo când o deschis acolo era tot fel de aurh. Povestea anterioară este confirmată de un alt martor care afirma: „Într-adevăr exista o poveste din punctual ăsta de vedere a ascunderii unor valori a descendenţilor sau a familiei Banffy. Pe vremea mea când eram copil se povestea că a venit cineva din moştenitorii familiei Banffy şi într-un perete al castelului a dislocat o piatră şi au scos o mică casetă, nu se ştie ce a fost în casetă, s-a luat caseta şi au plecat cu eah.

Fantoma de la castel pare să nu facă parte din imaginarul locuitorilor din Bonţida, ci mai mult din cel al străinilor, mai rezultă din răspunsurile sătenilor. Aşa că deşi castelul a fost inclus între locurile bântuite şi a atras vizita unei echipe de la Discovery, filmările şi măsurătorile lor nu au relevat existenţa vreunor elemente supranaturale. Legenda continuă însă să fascineze lumea.

„Variantele poveştilor prezentate de presă vorbesc despre o doamnă de origine nobilă, având, probabil, legătură cu familia Banffy, care şi-a înşelat soţul, dar a fost surprinsă şi dată în vileag de un băiat de la grajduri. Femeia a ordonat atunci ca bărbatul să fie ucis, iar fantoma tânărului care a plătit cu viaţa pentru gestul său a rămas să bântuie domeniul. Se spune că stafia lui se arată din când în când în diferite locuri din complex. A doua variantă face referire la fantomele celor care au murit la castel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când castelul a fost transformat de nemţi în spital militar. Legenda spune că aici au fost văzute deseori umbre sinistre, ce păreau a fi ale unor soldaţi, în timp ce printre ziduri se aud sunete stranii, gemete, zgomot de paşi sau chiar voci nedesluşite”, se mai arată în studiu.

Castelul, loc preferat pentru evenimente moderne

În ultimii ani, castelul a devenit gazdă pentru mai multe evenimente care s-au bucurat de un succes important. „Zilele Castelului rămân în prezent principalul punct de referinţă pentru locuitorii Bonţidei, în timp ce Festivalul Electric Castle tinde după prima ediţie să transforme Bonţida şi implicit castelul într-un punct de referinţă pentru împătimiţii muzicii electronice. Prin intermediul acestui festival şi activităţilor asociate lui Castelul Bánffy pare să fi ieşit din conul de umbră şi să renască cu fiecare nouă ediţieh, se arată în studiu.

Martorii vorbesc cu încântare de mulţimea care ia cu asalt castelul pentru a participa la activităţile organizate de Zilele Castelului. „Da foarte mulţi vin oameni aicea îi fumos. Şi acuma  vrea să-l renoveze, aşea ştiu io cu bătrâneţele mele. Aşea aud şi io”; „D-apoi să face în fiecare an, să face ziua castelului, se strânge lume acolo, mere poporul acolo, s-o renovat pe zi ce mere mai bine”. În agenda evenimentelor ultimilor ani trebuie amintite şi Zilele Culturale Bonţidene, organizate începând cu anul 2002 anual.

Învăţare interactivă

„Proiectul şi-a propus să recupereze o parte din istoria mai puţin cunoscută a Castelului Bánffy din Bonţida şi a comunităţii locale păstrate în memoria bonţidenilor. Un astfel de proiect permite elevilor implicaţi să îşi formeze şi  să-şi dezvolte o serie de abilităţi practice ce le vor fi utile în viaţa de adult. Putem concluziona că elevii au prezentat un mare interes faţă de subiectul abordat deoarece era o temă de istorie locală. Pe tot parcursul derulării proiectului elevii s-au implicat activ în toate activităţile şi au făcut numeroase sugestii faţă de ce ar mai trebui făcut ulterior. Iniţiativele lor au reuşit să antreneze bunicii şi părinţii lor, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Scopul unor astfel de proiect a fost şi facilitarea apariţiei spiritului de echipă şi o mai bună cunoaştere reciprocă între membrii echipei. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că o astfel de oportunitate permite elevilor să îşi dezvolte competenţe de comunicare, precum şi competenţe sociale şi civice. Nu în ultimul rând amintim competenţele de ordin digital, care constituie un puternic factor motivant pentru implicarea într-un astfel de proiect, dar şi o oportunitate de a învăţa ceva nou”, se arată în cluncluziile studiului profesoarei Lavinia Buda.