Noul şef al Radio Cluj: „Căutăm să facem o legătură între on-air şi online”

Bogdan Roşca este actualul director interimar al Radio Cluj şi în luna noiembrie va partipa la concursul pentru postul de manager/Foto: Cristina Beligăr

Una dintre cele mai vechi instituţii de profil din Europa, înfiinţată la 1 noiembrie 1928, Radioul public românesc este nu doar parte din istoria audiovizualului, ci şi parte a istoriei românilor. La începutul lunii noiembrie, Radio România împlineşte 85 de ani. Cu aproximativ 25 de ani mai tânăr decât Radio România, Radio Cluj a pornit în această toamnă un întreg proces de modernizare, în contextul pieţei media. Aflat la conducerea Radio Cluj de mai puţin de o lună, managerul interimar al postului regional Radio Cluj, Bogdan Roşca nu se “agaţă” de poziţia pe care o deţine în prezent şi spune că nu are nicio problemă în reveni la munca de reporter. Până atunci însă, jurnalistul încearcă să contribuie prin experienţa lui la îndeplinirea noilor obiective ale postului şi să practice, în paralel, una dintre cele mai “fabuloase” meserii din lume.

Reporter: Ce înseamnă istoria de 85 de ani pentru radio-ul public şi 59 de ani pentru Radio Cluj?

Bogdan Roşca: Radio Cluj este parte a familiei Radio România. Noi suntem din 1954 pe piaţa media, suntem cu 25 de ani mai tineri, dar la vârsta asta această diferenţă nu mai contează aşa de mult. 85 de ani de radio public înseamnă o istorie pe care trebuie să o respectăm. Suntem cea mai veche instituţie de audio din România şi avem o serie de principii de la care nu ne-am îndepărtat vreodată. Dacă 85 de ani am fost devotaţi misiunii noastre publice de a livra informaţie de calitate, acualitate, evenimente sau educaţie, suntem obligaţi să mergem şi mai departe în acelaşi fel. Am trăit alături de ţara noastră toate evenimentele importante şi nu am făcut compromisuri, ceea ce este dovedit şi de faptul că suntem lideri de audienţă şi de credibilitate în peisajul mediatic românesc.

R: Care sunt obiectivele Radio Cluj începând cu aceată toamnă de când funcţionează un nou regulament de organizare şi funcţioare a postului?

B.R: Radio Cluj nu face notă discordantă în ceea ce priveşte obiectivele generale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR). Suntem într-un continuu proces de modernizare, de inovare fără să renunţăm la atribute precum performanţă, credibilitatea, verticalitatea tipică pentru Radio România. Nu ne permitem să livrăm lucruri de calitate îndoielnică. Acesta este radio-ul clujean astăzi, în contextul pieţei media. Modernizăm tot ceea ce înseamnă fluxuri de producţie editorială, îmbunătţim formatul muzical, a fost modificată structura organizaţională, căutăm soluţii pentru a face o legătură între ceea ce emitem on-air cu inovativul mediu online. Totodată, este un scop al radio-ului public, acela de a întineri publicul ascultător. Nu suntem dispuşi să promovăm lucruri îndoielnice din punct de vedere al valorii culturale, sau să facem compromisuri în zona de informaţie în ceea ce priveşte echidistanţa, imparţialitatea şi verticalitatea.

“Eu sunt manager şi redactor şef interimar începând cu luna octombrie, însă în luna noiembrie vor fi concursuri pentru funcţia de manager şi alte funcţii de conducere. Mă voi prezenta şi eu, bineînţeles, la concursul pentru postul de manager”-Bogdan Roşca

R: Cum s-a pliat munca de coordonare în această lună cu restul atribuţiilor pe care le aveţi în radio?

B.R: Eu lucrez în Radio Cluj din 1995. Am început ca şi colaborator şi în 1996 am fost angajat ca reporter. Am o experienţă editorială consistentă, toată legată de numele acestei instituţii pe care o îndrăgesc foarte mult. Pentru mine este un stil de viaţă nu este un loc de muncă. Înainte de a fi numit intermiar în această poziţie am coordonat cinci ani de zile redacţia în limba română. Nu am avut probleme în a înţelege ce se întâmplă în jur din punct de vedere jurnalistic. Am acum în plus atribuţii care ţin de birocraţie, dar rămân n continuare implicat în ceea ce se întâmplă din punct de vedere editorial. De la 1 noiembrie se lansează nouă grilă de program. Punem în permanenţă la punct lucruri care ţin de formatul muzical, mecanica programului, sound-ul general al postului, totul bazat pe un deziderat foarte clar: modernizare şi creşterea audienţei.

R: Mai prezintă interes radio-ul pentru tinerii absolvenţi de Jurnalism?

B. R.: Acest post de radio şi toate entităţile au fost adevărate şcoli de presă pentru mulţi jurnalişti care sunt astăzi validaţi profesional şi deţin funcţii importante în diverse redacţii sau companii de media. Din păcate am constatat o scădere a calităţii în ceea ce priveşte pregătirea tinerilor jurnalişti. Această meserie este un stil de viaţă, nu este un simplu loc de muncă la care prestezi opt ore pe zi, pontezi o fişă iar la sfârşit ţi se numără “şuruburile” create. Dacă nu ai vocaţia lecturii, dacă nu ai vocaţia informaţiei, dacă nu ai acel moment de documentare permanentă, dacă nu cunoşti agenda publică, dacă nu îţi faci o agendă de contacte, să înţelegi legăturile, firele ascunse dintre diverse feţe din lumea publică şi tot ce se întâmplă, nu ai vreo şansă să fii un jurnalist bun. Tinerii jurnalişti sunt foarte puţin citiţi, au mari probleme ca capitolul cultură generală. De asemenea, mie nu mi se pare normal ca o persoană care vine să presteze o muncă să întrebe de la început care îi sunt beneficiile atâta timp cât nu eşti validat ca şi profesionist. Eu niciodată nu am cerut o majorare de salariu, ci am optat pentru munca asiduuă.

R: Cum explicaţi această atitundine a tinerilor?

B.R.: Probabil există o presiune socială imensă. Media are un rol prin promovarea unor non-valori drept valori, prin faptul că acele principii de moralitate şi de reuşită reală prin forţe proprii nu mai sunt promovate. Există tineri care muncesc pe brânci pentru rezultate fabuloase, dar nu-I vedem în spaţiul public pentru că nu fac rating. Să nu-ţi cunoşti valorile şi principiile este o mare greşeală.

R: În plus faţă de un reporter de televiziune sau de presă scrisă, ce calităţi trebuie să aibă un om de radio?

B.R.: Un om de radio trebuie să aibă o Voce. Există criterii de radiogenie, dar dincolo de asta un reporter rămâne un reporter. Această meserie este cea mai fabuloasă pe care o poţi face. Eu cred foarte mult în ea, am pornit ca reporter şi de fiecare dată găseam timp şi resurse de a realiza ceva în teren. Momentul acela în care foloseşti sunetul, vocile, limbajul detaşat de imagine îţi oferă o şansă extraordinară de a crea imagini sonore. La fel cum în perioada interbelică se scriau reportaje fascinante în presa scrisă a vremii şi se bucurau de un succes enorm, la fel au rămas şi acum lucrurile. S-au schimbat vremurile sub presiunea rapidităţii şi a presiunii cu care ne informăm, dar arta reporterului este întotdeauna foarte actuală.

R: De la cine aţi învăţat cel mai mult în această meserie?

B.R.: Eu despre meseria asta am spus tot timpul că se poate învăţa 80% într-un an de zile, dacă stai în preajma oamenilor care fac radio. În anii ’90, când am venit eu aici, nu aveam colegi absolveniţi de jurnalism. Erau oameni care veneau din domeniul filologiei sau din domeniul tehnic. În toţi aceşti ani am învăţat foarte multe de la Constantin Colhon, Anca Băltan, Florin Zaharescu sau Zorin Diaconescu.

R: Care a fost cel mai recent reportaj pe care l-aţi realizat?

B.R: Am făcut o anchetă despre situaţia câinilor fără stăpân şi soluţiile pe care le pot găsi atât ONG-urile cât şi administraţiile locale. E o anchetă radiofonică pe care am difuzat-o, sunt un pasionat al chinologiei şi membru al Asociaţiei Chinologice Române şi am ştiut cum să pun problema. Deşi mi-ar plăcea să stau la microfon şase ore pe zi, am păstrat o emisiune de jazz, care în noua grilă se va difuza în fiecare miercuri, de la ora 22.00. Este o continuare a unei moşteniri pe care am luat-o de la domnul Colhon, un drag coleg care făcea aceste emisiuni de jazz. Sunt momente senzaţionale în care reuşesc să ascult ceea ce îmi place, fiind un pasionat de muzică. Mă puteţi întâlni în unele sâmbete în Piaţa de vechituri unde caut şi cumpăr casete audio, discuri de vinil. E o pasiune de anticar şi de colecţionar. Cumpăr jazz, muzică clasică şi rock clasic. Am multe aparate de radio, nu antice, ci investesc în aparate de noi, actuale. Am aparat de radio în garaj, două în bucătărie, unul îl are fiul meu pe masă, toate funcţionale. Ascult şi postul nostru, dar şi radio-uri din Marea Britanie pentru a fi la zi cu formatele radiofonice care se schimbă foarte mult.

R: Când este timpul cel mai potrivit să ascultăm radio?

B.R: Tot timpul. Radio-ul rămâne în continuare un mijloc de comunicare şi de distracţie automobilistic, dar nu e greşit să ne închipuim un radio care funcţionează în birou, la muncă, sau unul care stă aproape de oameni în momentele lor fericite. Mă refer la emisiunile de muzică populară la sfârşit de săptămână pentru cei din zona rurală care şi-au încheiat truda săptămânală.Nu ne putem imagina viaţa noastră fără rapiditatea informaţiilor şi structura bine pusă la punct a unui matinal de radio.

R: Cum vedeţi viitorul pentru Radio Cluj şi pentru cât timp vă vedeţi ca făcând parte din echipa Radio-ului?

B.R: Nu pot să îmi închipui viaţa mea fără radio şi fără Radio Cluj. Am crescut profesional aici, lucrând din anul doi de facultate, dar nu mă agăţ de poziţia pe care o deţin acum. Nu am nicio problemă în a fi reporter în cel mai dur sens al cuvântului, de la reporter de actualităţi până la reporter în domenii de nişă. Nu fac preziceri, nu sunt motivat de bani, sunt motivat de muncă în general şi de munca de radio pentru că iubesc sunetul, iubesc muzica, iubesc oamenii, iubesc dialogul şi tot ceea ce înseamnă viaţa. Şi atunci când poţi să laşi mărturii din viaţă sub forma unor reportaje, ştiri, documentare, anchete, emisiuni, mi se pare că sunt un fericit al sorţii. Văd un radio clujean mult mai bătăios pe piaţa media dură din Cluj. Noi fiind un post regional trebuie să ne mişcăm abil şi în teritoriu şi tocmai de aceea văd un post de radio modernizat, o instituţie care îşi respectă şi onorează trecutul de 60 de ani şi de 85 de ani de radio public în România.

Radio Cluj sărbătoreşte sâmbătă, 2 noiembrie, alături de publicul clujean, 85 de ani de existenţă a radioului public românesc. Astfel, clujenii care vor să cunoască echipa Radio Cluj au ocazia să participe  la Ziua Porţilor Deschise, iar seara, de la ora 19.00, să ia parte la spectacolul aniversar susţinut de tinerii din “Clubul Vedetelor”. Pe scenă se vor afla şi artiştii consacraţi ai muzicii populare Nicolae Sabău, Amalia Codorean Chindriş, Viorel Dodea şi Andreea Ciupe