FOTO/ Clujul, prins în rotaţia globală a medicilor

În Cluj trăiește o comunitate tânără ”amestecată” în continuă creștere. O contribuție substanțială la această creștere a numărului de străini își aduc universitățile clujene, printre ele numărându-se Facultatea de Medicină. Acest fenomen este îmbucurător, consideră sociologii care combat astfel  concepțiile tradiționaliștilor. Aceștia din urmă nu văd cu ochi buni ”furnicarul” de studenți străini mediciniști și se îngrijorează fără temei invocând că ”străinii nu ar fi la fel de buni doctori ca ai noștri”. ”Nu văd de ce, dacă sunt străini, nu ar fi performanți. Raed Arafat este un exemplu. Se uită că este cel mai performant pe medicina de urgență”, spune, în replică, sociologul Ioan Hosu. De fapt, Clujul este capabil să-i formeze pe toți, că sunt studenți români, că sunt veniți din Japonia, Peru, America ori Anglia.

Școala clujeană „fabrică” medici pentru 52 de țări

Facultatea de Medicină din cadrul UMF Cluj-Napoca are cel mai mare număr de studenți străini dintre toate facultățile din România.

Astfel, în anul I, sunt 600 de studenți, dintre care jumătate sunt studenți străini, iar jumătate sunt studenți români. „În acest an, am obținut de la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior mărirea cifrei de școlarizare pentru secția de limbă engleză la 200 de studenți pe an. În așa fel încât la UMF Cluj-Napoca anul I are 800 de studenți, o cifră mare de scolarizare, dintre care 300 sunt studenți străini, 300 sunt studenți români, 100 de studenți la asistență medicală și 100 la celelalte programe, radiologie, chinetoterapie. Este poate cea mai mare cifră de școlarizare pe care am avut-o”, precizează decanul Facultății de Medicină, prof. dr. Anca Buzoianu.

Creșterea numărului de studenți străini mediciniști la Cluj este considerată de specialiști un fenomen normal. „În multe spații europene sunt locuri limitate, iar la noi nu există aceste constrângeri. Oamenii vor cu orice preț să se specializeze și aleg un anumit centru universitar luând în calcul mai mulți factori, școală de tradiție, calitate, costuri etc”, afirmă sociologul Ioan Hosu.

Dezvoltarea liniilor străine la UMF Cluj-Napoca a început încă din anul 1997, când o conducere vizionară a universității, lectorul Marius Bojiță și decanul Nicolae Miu, a înființat pentru prima dată în România o secție cu predare în limba engleză, cu un  număr de 15 studenți. „Multe lucruri au fost introduse în premieră la Cluj. Tot la Facultatea de Medicină am introdus primii în țară, respectiv în anul 2011, antrenamentul în centrul de simulare pentru  creșterea siguranței actului medical. Studenții învață întâi pe manechine și simulatoare foarte performante, apoi pe pacient, manoperele medicale. Clujul a fost un motor al dezvoltării școlii medicale”, spune șeful Facultății de Medicină.

Afluxul mare de studenți a venit mai ales după anul 2007, după intrarea României în UE. De atunci, diplomele universității sunt recunoscute în toate țările UE fără niciun fel de examen. Acest lucru a făcut să schimbe structura studenților care aplică. „Până atunci, în Cluj, erau cu preponderență studenți veniți din țările africane, din Asia, din țările Magrebului. Tunisienii erau cea mai mare comunitate de studenți străini, aproximativ 800 de studenți. În prezent, majoritatea studenților provin din țările UE. Avem, în total, la Facultatea de Medicină, 1.300 de studenți străini, aproximativ 30% din totalul, din peste 54 de țări, din Peru până în Japonia”, afirmă decanul Facultății de Medicină.
Cea mai mare comunitate de studenți străini – francezii

Majoritatea studenților de la secțiile de limbă engleză provin din Germania, Suedia, Israel, Anglia și Maurițius. „Oficialitățile suedeze ne-au spus că avem cea mai mare comunitate de studenți suedezi la o facultate din afara  Suediei. La Cluj învață în jur de 400 studenți suedezi. De altfel, studenții suedezi și cei germani sunt excepționali, în ultimii ani, au fost șefi de promoție la limba engleză în mod constat”, explică decanul clujean.

La secțiile în limba franceză, majoritatea studenților provin din Franța

Dacă până în 2007 dominau studenții din țările Magrebului, în prezent comunitatea studenților francezi este cea mai mare.

Astfel, la Cluj studiază 850 de studenți din Franța. „Înainte de a mări cifra de școlarizare, Universitatea a investit foarte mult nu numai în infrastructură, ci și în resursa umană. Toate cadrele didactice care predau la secția engleză și franceză au urmat cursuri și au susținut testele Toefl, Cambridge, Dalf, efortul fiind suportat de către universitate”, adaugă șeful Facultății de Medicină.

Motivele care îi determină pe studenții străini să studieze la Cluj sunt, după cum recunosc în chestionarele aplicate de Universitate: renumele școlii de medicină, caracterul foarte practic și aplicativ al școlii, (studenții fac foarte multă practică la patul bolnavilor), profesorii care sunt foarte deschiși și ușor de abordat, dar, nu în ultimul rând, orașul pe care îl consideră „friendly”. „Numărul mare al studenților străini este un beneficiu atât pentru dezvoltarea Facultății de Medicină, cât și cea personală a cadrelor didactice. În același timp, este o mare provocare integrarea studenților în comunitatea academică și aici beneficiem de sprijinul organizațiilor studențești care au multe acțiuni comune”, afimă decanul mediciniștilor clujeni.

O parte din studenții străini, dar, în număr mic, anual aproximativ 30 de absolvenți de Medicină, rămân să facă rezidențiatul la Cluj. Specializarea „cea mai căutată” este chirurgia.

Clujul le dă o senzație faină. Drumurile din România, nu. Dar de aici începe  politica.

Transilvania Reporter a stat de vorbă cu un grup de studenți străini mediciniști, anul V, secția engleză, care se pregătesc practic în Spitalul Clinic de Recuperare, sub îndrumarea conf. dr. Dana Pop. Lelia Abu-Nasra este din Israel și are are 23 de ani. Părinții ei au studiat și medicina tot la Cluj. Fratele își face rezidențiatul în Cluj, așa că nu avea nici ea unde alt­undeva să învețe medicină mai bine. Lelia este mulțumită de felul cum se pregătește cu profesorii clujeni: „Profesorii sunt foarte ok, nu mi se pare că este vreo diferență între studenții de aici și cei din Germania, Ungaria sau alte țări. Este mai bine decât m-aș fi așteptat”. Totuși, rezidențiatul îl va face acasă, în Israel, pe psihiatrie. Descrie Clujul ca fiind un oraș studențesc, frumos și cultural. Îi plac obiceiurile ardelenești de Crăciun și de alte sărbători mari.

Lelia recunoaște și anumite lucruri care nu sunt cum cum ar trebui: „Drumurile, dar de aici începe politica”, spune tânăra râzând.

S-a întors pe urmele bunicilor săi

Amir Fenyo nu vorbea românește până să intre la Medicină la Cluj, deși mama lui s-a născut în București, iar tatăl, în Satu Mare. Părinții trăiesc din anii 60 în Israel. De când este student a mers să caute urmele bunicilor și străbunicilor săi. A vizitat Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord din Șimleu Silvaniei. S-a întâlnit cu evrei din Timișoara și Oradea și regretă că în Cluj comunitatea evreiască este foarte îmbătrânită și sunt foarte puține acțiuni care să antreneze tinerii. Amir Fenyo avea două opțiuni pentru a studia medicina, București sau Cluj, dar a ales Clujul: „În București e ca în Turcia. Clujul e frumos. Dacă mă plimb pe stradă, văd ti­neri și bătrâni și este o senzație faină”. Îi mai place Clujul pentru că este o combinație de lucruri faine, relația cu profesorii, respectul celorlalți studenți mai tineri, nenumăratele evenimente și concerte. Studentul israelian mai spune că nu ar avea o problemă să stea în România, doar că „Din păcate, salariul în România este o glumă”. După absolvire, dorește să facă rezidențiatul în Germania sau Suedia.

„Thank you” Cluj

Alisa Staatsberger este o altă studentă cu părinți de formațiune medici stomatologi care studiază la Cluj. Alisa apreciază faptul că studenții se bucură de multă practică. „În spitale, practica este mult mai bună decât în alte locuri, contactul cu pacientul l-am avut de la bun început, din anul III. Astfel, îți poți forma o gândire clinică, niște hotărâri pe care să le iei dacă știi să tratezi pacienții și nu neapărat din cărți”. Din Cluj Alisei îi place tot, „stilul de viață, prețurile ok, oferte variate de la concerte, teatru și muzee, oamenii foarte amestecați și mai stricți și mai toleranți”.

Egill Arnljots a aflat că la Cluj este o școală foarte bună de medicină de pe google. „Exista posibilitatea să aleg Polonia, Ungaria sau Cehia, dar am ales Clujul. Așa că, iată-mă”. Despre pregătire, Egill spune: „Nu am nimic cu ce să compar viața de student la medicină, dar cred că nivelul de pregătire al profesorilor este foarte bun”. Tânărul suedez recunoaște că nu a avut probleme de adaptare. „Mulți dintre colegi au probleme să se adapteze, eu nu am avut. Iubesc Clujul, îmi lipsește ori de câte ori îl părăsesc. Este un oraș cu foarte mulți studenți, poți să-i simți pulsul tineresc. Apoi, totul este foarte ieftin și accesibil în comparație cu Suedia”. După finalizarea studiilor, tânărul se va întoarce în țara natală: „Nu cred că studenții din Suedia își doresc să rămână în Cluj. După absolvire vom spune «Thank you» and «Bye, bye», dar ne vom întoarce ca să vizităm orașul”.

Nimic nu e mai convingător decât „un lobby” al prietenilor

Un alt grup de studenți francezi se pregăteşte la Clinica Medicală I. Foarte volubili în limba română au povestit de ce au ales Clujul pentru studii. Constance are 25 de ani și este din Franța. Un reportaj pe o televiziune franceză despre școala de medicină clujeană i-a determinat pe părinții săi să se gândească serios la „varianta Cluj” pentru a studia fata lor. Constance încercase și la Medicină în Franța, dar fără succes. După reportaj, părinții s-au informat mai mult și, în cele din urmă, Constance a venit la Cluj. Îi place atmosfera Clujului cu mulți studenți care vin din diferite țări ale lumii: „Este foarte interesant să cunoști tineri cu culturi diferite”. Clelia, o altă tânără din Franța, a ajuns la Cluj tot în urma vizionării unui reportaj, dar și după ce a cunoscut un medic român care s-a specializat în Franța, care i-a dat mai multe informații. Georges, un student de 23 de ani, spune că primul motiv pentru care a venit la Cluj, este deoarece poate studia în limba maternă. „Am venit la Cluj pentru că pot studia în limba franceză. Un avantaj este și acela că limba română se aseamană cu franceza și o putem învăța mai ușor. Alte țări europene precum Bulgaria, Croația, nu au secție în franceză”. Cel care l-a sfătuit să vină la Cluj a fost tatăl său, și el de meserie medic. Georges descrie Clujul ca având „o viață europeană modernă, cu mall-uri, centrul este mic, cu multe restaurante și baruri” și spune că are mulți prieteni din Franța care vin să viziteze orașul de pe Someș. De asemenea, Marie a fost încurajată să studieze la noi, de către o altă studentă care s-a pregătit la Cluj. Mai avea o variantă pentru studii, în Lituania, dar a renunțat pentru că acolo exista doar secție în limba engleză.

În opinia sociologilor, interna­ționalizarea nu lipsește din nicio strategie a universităților românești. Iar efectele internaționalizării sunt multiple. „Studenții străini au un aport pozitiv, susțin financiar într-o bună măsură universitățile finanțate mai puțin de către stat, în ultimii ani; influențează în bine calitatea actului educațional și climatul din orașul respectiv. Se cheltuie mai mult. De asemenea, studenții străini ajung să performeze în țara lor natală și duc cu ei prestigiul și imaginea bună a României”,   spune sociologul Ioan Hosu.

[stextbox id=”custom” caption=”UMF Cluj-Napoca, raiul studenților străini”]Studenţii străini aleg să studieze la UMF Cluj, pentru că diploma este recunoscută în Europa, dar mai ales din cauză că, începând cu anul III de studiu, sunt instruiţi în clinicile universitare clujene, au contact direct cu pacienţii, fapt care nu se regăseşte la alte universităţi de medicină din alte ţări. Au astfel oportunitatea de a-şi pune în valoare cunoştintele fundamentale şi îşi însuşesc abilităţile practice şi de comunicare medic-pacient, atât de necesare în viitoarea lor meserie. De asemenea, taxa de studii este cea mai mică din Europa”, Ioana Mara Bunea, purtător de cuvânt UMF Cluj-Napoca. Caracterul multicultural pe care-l are Facultatea de Medicină ne aduce numai beneficii. Acești studenți internaționali realizează ceea ce în Europa este un concept foarte la modă, și anume internaționalizarea școlilor de medicină. La Cluj, acest concept a devenit realitate, iar pentru el au muncit multe generații de cadre didactice. De asemenea, managementul instituțional a fost foarte bun în acest sens”, decanul Facultății de Medicină, prof. dr. Anca Buzoianu[/stextbox]
[stextbox id=”custom” caption=”Englezii, interesați să învețe la Cluj”]În Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” sunt înmatriculați 2.224 studenți străini. Dintre acestia, 1.474 de studenți provin din Uniunea Europeană, iar 740 sunt studenți non-UE. În anul universitar 2012-2013, la UMF Cluj-Napoca, în cadrul facultăţilor de medicină, stomatologie şi farmacie, cei mai mulţi studenţi străini provin din Franţa (710), Tunisia (347), Suedia (229) şi Germania (202). Totodată, la Cluj, în anul universitar amintit, au mai învăţat 130 de tineri din Maroc, 118 studenţi din Israel şi 50 de studenţi greci. Şcoala de medicină clujeană este recunoscută şi de către englezi, americani şi canadieni. Astfel, la Cluj, anul universitar trecut, au studiat medicina 40 de studenţi din Anglia, 33 din Canada şi 14 studenţi din America.[/stextbox]

Mai jos puteți viziona o galerie foto realizată de Dan Bodea.

[nggallery id=214]