„Scumpim sau închidem”. Noul forfetar bagă în sperieţi micii afacerişti
Proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului îngrijorează hotelierii, proprietarii de restaurante, cafenele şi service-uri auto. Patronii spun că sumele pe care vor ajunge să le plătească sunt enorme şi aproape sigur îi vor băga în faliment.
La Cluj-Napoca oamenii de afaceri sunt şi mai afectaţi pentru că orașul este pol național de creştere, iar formula de determinare a impozitului forfetar propusă de Guvern ia în calcul rangul localităţii, alături de alţi indicatori în determinarea sumelor ce trebuie plătite de antreprenorii din aceste domenii.
Nici în restul judeţelor din Transilvania de Nord-Vest situaţia nu este mai bună, cei mai mulţi patroni de mici afaceri fiind nemulţumiţi de noul mod de impozitare.
Scumpim sau închidem
„Cafeneaua mea oricum merge cu adevărat doar câteva luni pe an. E un profit mic, lucrez curat, totul cu factură, angajaţii cu contracte. Un impozit forfetar de genul celui care va fi introdus de la 1 ianuarie 2014 clar îmi va termina afacerea. Ce pot să fac, să scumpesc băuturile? Cafelele? Ok. Şi apoi nu mai vine lumea că e prea scump. Nu se poate aşa ceva. Habar nu am de unde scot asemenea măsuri guvernanţii noştri. Nu vom avea de unde plăti impozite de mii de euro”, spune nemulţumit Andrei, patronul unei cafenele din Cuj-Napoca.
Potrivit formulei de calcul propuse de guvern barurile şi cafenelele, amplasate central în Capitală sau în primele şapte mari oraşe, între care şi Cluj-Napoca, vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro, în timp ce, la polul opus, în localurile din oraşe care nu sunt municipii vor achita între 310 euro şi 2.000 euro.
Service-urile mici îşi închid porţile
„Nu ştiu cum au tupeul să introducă asemenea taxe. Eu zic să vină politicienii şi să muncească o lună să vadă cum se fac banii ăia pe care îi vor ei ca impozit şi apoi mai vorbim. Lucrez totul cu acte în regulă şi abia mă menţin pe linia de plutire. Cum să scot eu impozite de mii de euro dintr-un service. Sunt chiar fără nici un pic de bun simţ. Cum merge ceva cât de cât, hai repede să-l impozităm suplimentar”, spune revoltat Laci, proprietarul unui service auto din Floreşti. Pe cei circa 200 de metri pătraţi ar trebui să plătească, potrivit legii impozitului forfetar, peste 20.000 de lei anual.
„Ne întoarcem parcă în timp. Această măsură cred că va afecta foarte mult reprezentanţele auto care au service-uri potrivit unor standarde, ceea ce implică spaţii mari cu suprafeţe de mii de metri pătraţi. Şi aici evident totul e făcut corect, cu acte, piesele sunt din import, manopera vine pe factură pentru că se dă garanţie. Sincer nu ştiu ce va fi. Cred că vor rezista numei cei care vor lucra la negru, la negru, adică cu porţile închise şi recomandări din gură în gură şi un număr de telefon de la vecinu’ sau de la un prieten care şi el îşi repară maşina acolo. Iar când vine controlul omul va spune că sunt nişte prieteni pe care îi ajută. Şi atunci vom vedea cum le vor ieşi calculele privind încasările de la buget, că de fapt se vor închide o grămadă de afaceri şi vor încasa mai puţin şi nu mai mult. Asta ca să nu vorbim de locurile de muncă ce vor fi desfiinţate”, explică şi reprezentantul unui service auto de pe lângă o reprezentanţă auto.
De noul forfetar vor fi afectate şi hotelurile clujene, mai ales că reprezentanţii Asociaţiei Hotelierilor Clujeni se plângeau încă de anul trecut de scăderea drastică a volumului activităţii. Sunt şi excepţii pentru că noul forfetar nu afectează hotelurile care fac parte din lanţuri mari sau firme cu o mare cifră de afaceri. De exemplu, Hotel Belvedere este exceptat de la acest tip de impozit deoarece este deţinut de Unita Turism care face parte din categoria marilor contribuabili pentru care impozitul rămâne neschimbat.
Micii întreprinzători din Satu Mare, speriaţi
Micii întreprinzători din Satu Mare nu văd cu ochi buni introducerea impozitului forfetar, care le va pune afacerile pe butuci. Dan Bruciu, proprietarul unui restaurant chinezesc crede că forfetarul este o idee foarte proastă și că, odată cu aplicarea acestuia, cei mai afectați vor fi tot clienții, pentru că patronii vor fi nevoiți să majoreze prețurile. „Până acum plăteam doar impozit și nici așa nu era foarte roz situația. De la 1 ianuarie când va trebui aplicată măsura luată de Guvern va trebui să scot din buzunar mai bine de 10.000 lei anual. Mi se pare o aberație“, a declarat Dan Bruciu.
Şi sătmărenii care își desfășoară activitatea într-un salon de înfrumusețare sunt revoltaţi de noul impozit pentru că vor avea de plătit o sumă de bani în funcție de scaunele din salon. „Nu e de bine ce se aude. Mă las de meserie dacă ideea se va concretiza“, spune o sătmăreancă care-și câștigă existența dintr-o astfel de activitate.
Dacă majoritatea întreprinzătorilor nu au primit această veste tocmai bine, afaceristul Vasile Bud, proprietarul hotelurilor Dana I și Dana II nu pare să fie deranjat de această măsură. „Cred că este o idee bună pentru că și până acum plăteam impozitul de 16% la stat. Acum vom plăti impozitul forfetar și nu cred că va fi o mare diferență“, a declarat Vasile Bud.
Proprietarii de restaurante din Baia Mare, derutați
Proprietarii de baruri şi restaurante din Baia Mare nu prea ştiu la ce să se aştepte de anul viitor şi privesc cu îngrijorare introducerea taxei forfetare. „Funcţionăm la limită, nici vorbă de profit. N-am înţeles mare lucru din lege. Să vedem ce va fi de la 1 ianuarie 2014. Avem cafeneaua deschisă de aproximativ un an şi jumătate, nu pot să neg, este amplasată bine, dar chiria este foarte mare, plata utilităţilor, salariile angajaţilor, produse de calitate, toate costă. De unde să mai scoatem şi profit? Baia Mare nu este Bucureşti”, a explicat Lorena Rusu, proprietara unei cafenele amplasată la parterul mall-ului băimărean.
Nici contabilii nu privesc cu ochi foarte buni noua lege şi spun că majoritatea comercianţilor vor fi afectaţi. „Am citit legea şi pot să spun că proprietarii de restaurante care nu fac profit, şi majoritatea sunt aşa, vor ieşi în pierdere. Impozitul forfetar se va calcula după o formulă bine definită, va fi mai mic decât impozitul pe profit şi mai mare decât 3% din cifra de afaceri. Deci, cei care au profit se vor bucura, iar cei care nu au vor scoate bani din buzunar”, a explicat Maria Pop, contabilă.
Proprietarii de complexuri care au în componenţă hotel, restaurant dar şi cafenea spun că noua lege este bună dar trebuie să mai facă mici reglaje. „Pot să spun că indiferent că vei avea camere ocupate sau nu va trebui să plăteşti o taxă. Această taxă e uşor de suportat de cei care au un grad de ocupare ridicat şi foarte ridicat. În ceea ce priveşte spaţiul de servire a mesei va trebui să găsim o soluţie în a delimita foarte clar spaţiile ce compun restaurantul pentru a ne asigura că vom plăti taxa potrivită”, a declarat Paul Andrei Hoban, managerul unui restaurant amplasat într-unul dintre hotelurile centrale din Baia Mare.
Proprietari de restaurante care înregistrează profit se bucură şi sunt de părere că noua legislaţie îi avantajează. „Din punctul meu de vedere e mai avantajos şi va aduce venituri suplimentrare statului. Evazioniştii vor avea o problemă. E una din puţinele legi care vor aduce un plus la buget. Mă avantajează pentru că ies mai ieftin decât acum, pentru că eu îmi declar veniturile”, a explicat Sorin Orzac, proprietarul unui complex de alimentaţie publică din Baia Mare.
Bihor: fofetarul distruge Băile Felix
Scopul impozitului forfetar ar fi limitarea evaziunii fiscale şi majorarea încasărilor la bugetul de stat. Cel puţin asta susţin guvernanţii. Nu de aceeaşi părere sunt şi patronii companiilor mai mici din județul Bihor. Aceştia sunt convinşi că evaziunea va creşte mult mai mult, în timp ce multe dintre intreprinderile mici şi mijlocii vor pune lăcatul pe societăţi.
„Nu cred că se va limita evaziunea fiscală prin introducerea noului impozit forfetar. Pentru noi, în mod sigur, nu va fi un plus. Aceşti bani i-am putea investi în salarii, în imaginea firmei, în investiţii de care avem nevoie în domeniu”, ne-a spus Natalia Mălan, manager de florărie.
„Acest sistem, al impozitului forfetar, l-aş vedea mai degrabă drept o bișnițăreală. Eu cred că el va facilita în continuare neînregistrarea veniturilor și a impozitului corespunzător pentru cei care au ocolit și până în momentul de față plățile către bugetul statului”, ne-a spus și Florian Serac, directorul Societăţii Turism Felix.
Nici proprietarii de pensiuni nu văd cu ochi buni introducerea noului impozit. Ei susţin că afacerile mici vor avea foarte mult de suferit, iar acest lucru nu va împinge decât spre faliment sau spre evaziune fiscală. Este efectul oricărei taxe insuportabile pentru un tip de afacere. „La noi, în Băile Felix, vara este sezonul în care putem vorbi de profit. Dacă se va introduce impozitul forfetar nu vom avea altceva de făcut decât să mărim tarifele la cazare”, susţine Dorin Pantea, administrator de pensiune. „Şi taxele pe care le avem de achitat la ora actuală sunt usturătoare. O astfel de taxă în plus înseamnă faliment pentru multe dintre societăţile mai mici. În loc să primim sprijin, guvernanţii ne îngroapă”, susţine și Bogdan Lele, proprietarul unei pizzerii.
[stextbox id=”custom” caption=”Cine şi cum plăteşte forfetarul”]
Potrivit proiectului de lege, cota standard de la care se porneşte este de 1.400 de lei. La aceasta se adaugă o serie de coeficienţi privind rangul localităţii, suprafaţa ocupată de firmă şi sezonalitatea activităţilor impozitate. Astfel că, formula de determinare a impozitului forfetar este k x (x+y x q) x z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – o variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – o variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – un coeficient de sezonalitate, iar q – 0, 8 (unic).
Coeficientul de rang al localităţii (variabila x) are următoarele valori: Bucureşti Zona A = 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12, 5. În cei 7 poli ( Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara), coeficientul este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11. Pentru municipii, Guvernul propune o variabilă Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0, 5.
Coeficientul de suprafaţă (variabila y) va fi: pentru 0-30 mp = 2; pentru 31-50 mp = 4; 51-70 mp = 6; 71-90 mp = 8; 91-120 mp = 10; 121-160 mp = 14; 161-200 mp = 16; 201-240 mp = 18; 241-300 mp = 20; peste 300 mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0, 45 pentru Bucureşti şi cei 7 poli, de 0, 4 pentru municipii şi oraşe, 0, 35 pentru staţiuni şi 0, 15 pentru comune.
Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. [/stextbox]
Texte de Claudia Romitan (Cluj), Cristina Cîcău (Satu Mare),
Anca Miklos (Baia Mare), Claudia Bonchiș (Oradea)