Suplacu de Barcău. Moartea vine pe bani

I se spune Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, şi oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Pentru oamenii din comuna bihoreană Suplacu de Barcău, aurul negru pe care localitatea o poartă în pântece este mai degrabă un blestem. Gazele toxice care răzbat din adâncuri omoară oamenii cu zile. Unul din 100 de locuitori suferă de cancer pulmonar, iar 20 % dintre copii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. Iar asta nu e tot. Livezile, terenurile agricole şi drumurile sunt sleioase de la ţiţeiul „sărit” accidental din conducte, fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a „lăsat” cu 24 de centimetri! Un preţ mult prea mare pentru chiria pe care compania OMV-Petrom le-o plăteşte pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii: 2 lei pe metru pătrat pe an!

Aurul negru se plătește în vieți omenești

Prețul pentru statutul de cea mai bogată comună a Bihorului și una dintre cele mai înstărite din țară este plătit de locuitorii Suplacului de Barcău în vieți omenești. Situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, comuna oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Cu toate acestea, locuitorii nu sunt nici pe departe oameni înstăriți. Mai mult, de pe urma sondelor OMV-Petrom localnicii se aleg cu fântâni otrăvite, aer irespirabil și, mai tragic, cu grave afecțiuni pulmonare. Comuna se numără printre localitățile cu cea mai mare rată a suferinzilor de cancer pulmonar. Totodată, aproape un sfert dintre copiii din Suplacu de Barcău suferă de astm bronșic. Cu toate acestea, oamenii și autoritățile se feresc să vorbească la modul negativ despre compania care le-a acaparat comunitatea. Primii nu o fac pentru că își riscă locurile de muncă, iar cei din administrație spun că bugetul comunei depinde în mare măsură de exploatarea OMV-Petrom.

Nu este nevoie de indicatoare rutiere pentru a realiza că te apropii de Suplacu de Barcău. Cele 10-15 sonde ce pigmentează terenurile de lângă șosea te avertizează că trebuie să închizi geamurile mașinii. Cu toate acestea, mirosul puternic de țiței îți atacă simțul olfactiv de cum intri în comună. Privit de sus, câmpul petrolier oferă o imagine apocaliptică. Sute de sonde și coșuri fumegânde domină peisajul comunei. Le găsim perforând pășunile, grădinile oamenilor și chiar prin pădurile din zonă. Extragerea țițeiului prin metoda combustiei interne lasă în urmă gaze toxice, extrem de nocive pentru cei care locuiesc în zonă. Oamenii locului, mai exact cei care nu sunt angajați ai OMV-Petrom, spun că s-au resemnat cu această situație după ani de zile în care au protestat în van. „Noi nu mai avem putere să luptăm. Ne-am dat seama că luptăm cu un colos (n.red., compania OMV) pentru care viețile noastre și ale copiilor noștri nu înseamnă nimic. Ne oferă atenție doar atunci când vin să ne închirieze grădinile pentru a scoate țițeiul de sub ele”, ne-a declarat Ioan Nagy, locuitor al comunei Suplacu de Barcău.
Mulți nu își permit să vărbească în public pentru că primesc bani de la companie pentru că au permis să-și instaleze sondele, conductele ori instalațiile pe terenurile lor. Unii iau câteva mii de lei pe an, alții câteva mii de lei pe lună. În funcție de cât de buni negociatori au fost atunci când au fost contactați de reprezentanții companiei. Dar, cei mai mulți primesc doi lei pe metru pătrat pe an! Atât cât le-a oferit compania.

Comuna în care cancerul este mai frecvent decât gripa

Din discuția cu Ioan Purcaru, medic de familie în localitate, am aflat că cei de la OMV-Petrom sunt foarte preocupați de sănătatea locuitorilor din zonă. Mai bine zis se preocupă ca pacienții să beneficieze de cel mai bun tratament, după ce au fost diagnosticați cu grave boli pulmonare. „Trebuie să recunosc că beneficiem de cele mai bune condiții aici la dispensar. Cu toate acestea nu pot să subliniez că ar fi de preferat luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor, în loc să dregem răul deja înfăptuit”, ne-a declarat doctorul Ioan Purcaru. Acesta a mai adăugat că, în momentul de față, în evidența dispensarului sunt peste 20 de bolnavi diagnosticați cu cancer pulmonar, în diferite stadii. Dacă raportăm această cifră la populația de aproximativ 2000 de locuitori observăm că unul din 100 de locuitori ai comunei suferă în acest moment de cancer pulmonar. La fel de gravă este și situația privind populația infantilă. În jur de 20 % dintre copiii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. „Sunt medic în această comună de peste 20 de ani. De-a lungul acestei perioade am fost martorul multor tragedii. Din păcate, majoritate celor afectați de aceste boli nu ajung să se bucure nici măcar de vârsta pensionării. Oamenii care au muncit în cadrul companiei sunt de departe cei mai afectați. Comuna este plină de văduve cu vărsta sub 50 de ani”, a adăugat medicul de familie.

Satul Foglaș este cea mai afectată localitate a comunei. Este locuit de o comunitate de etnici slovaci. Aici, aproape că nu există familie care să nu fi avut vreun membru decedat în urma cancerului pulmonar. „Aproape toți cei care au muncit aici (n.red. la sondele OMV-Petrom) nu au apucat vârsta de 60 de ani. Părinții mei s-au prăpădit amândoi după ce s-au îmbolnăvit de cancer pulmonar. Copiii noștri de-abia aleargă, pur și simplu se sufocă. Am hotărât că nu avem altă șansă decât să renunțăm la servicii și să o luăm de la zero în altă parte, măcar de dragul copiilor noștri”, ne-a mărturisit Mărioara Postavec, o localnică din satul Foglaș.

Sătenii care beau doar apă plată

În Suplacu de Barcău apa plată nu este un moft, ci o necesitate. Apa din fântâni nu mai este potabilă de 15 ani. Și de această dată, OMV-Petrom a sărit în „ajutorul” localnicilor. Soluția găsită a fost crearea unei magistrale de apă de la care să se alimenteze toți localnicii. Gest lăudabil, rezultat nul. Nici apa din magistrala OMV-Petrom nu este potabilă, susțin majoritatea localnicilor. „Trebuie să ai mare curaj sau să fii pur și simplu inconștient pentru a bea apa din magistrala lor. Este vizibil unsuroasă și miroase foarte urât. Dacă te speli cu ea pe cap, părul nu mai are nevoie de gel sau fixativ, se face precum sârma”, mărturisește Dorel Monea, președintele unei asociații de locatari.

Prin urmare, localnicii mai înstăriți apelează la comercianții locali pentru a se aproviziona cu apă plată. Cei mai economi, sau cu mai puțină dare de mână, și-au cumpărat bazine de apă. Lunar, încarcă bazinele în căruțe și se deplasează în satele cu fântâni neafectate de țiței, pentru a-și aduce apa. Nu își permit să folosească apa din bazine pentru animale sau pentru spălat haine. „Folosim cel mai scump detergent și tot feluri de balsamuri de rufe, pentru a masca mirosul din hainele spălate cu apa de la magistrală. Când nu avem apă de ploaie, la animale tot de acolo le dăm apă, nu avem încotro”, ne-a spus foglășeanul Romel Postavec.
S-au făcut nenumărate analize ale apei din zonă. Rezultate însă nu au intrat niciodată în posesia oamenilor, doar li s-au dat asigurări că apa nu este infestată. „Ni s-a spus că nu este nimic în neregulă cu apa din fântâni și nici cu cea din magistrală. Eu, din întâmplare am văzut aceste analize iar despre apa pe care OMV-ul ne-o oferă prin magistrală se scrie că este apă pentru uz industrial”, susține o altă localnică, Veronica Mocan.

Primarul Tivadar:

Aerul este curat, iar apa potabilă

Pe primarul Nicolae Tivadar l-am surprins foarte nerăbdător, se grăbea să ajungă la o manifestare. Poate din această cauză, logica răspunsurilor oferite de edil a avut de suferit. „Aerul irespirabil? Nu există așa ceva, aerul e curat dom`le ! Ce-i cu apa de la magistrală? Este foarte bună, și io și familia mea bem apă de acolo. Apa e potabilă dom`le, oamenii chiar spală haine cu ea”, ne-a declarat, contrariat, edilul din Suplacu de Barcău. După aceste „clarificări” edilul pornește o lungă caracterizare pozitivă a OMV. „Această exploatație petrolieră oferă 1% din PIB-ul României, totodată 10% din producția de țiței a țării pleacă de aici, de la noi. Mai este nevoie să spun că oferă locuri de muncă pentru 600 de angajați?”, ne întreabă retoric primarul. Am mai aflat de la edilul comunei faptul că aproximativ 40% (450.000 de euro) din bugetul local este asigurat din taxele și impozitele plătite de OMV – Petrom. „Oamenii plătesc cu sănătatea lor pentru această contribuție, spuneți dumneavoastră? Cine e bolnav? Nu există așa ceva!”, a concluzionat primarul Nicolae Tivadar.

DUPĂ FÂNTÂNI ȘI LIVEZI DISTRUSE, URMEAZĂ CASELE OAMENILOR

Explozia unei conducte ce transporta țiței a distrus, în această primăvară, mai multe livezi ale localnicilor din Foglaș. Una dintre cele mai afectate a fost proprietatea lui Petru Postavek. „Au venit, s-au luat probe, s-au făcut analize și până la urmă acești mari specialiști au spus că livada nu este afectată. Se vedea clar cum copacii începeau să se usuce iar iarba era pur și simplu neagră. În cele din urmă s-au stabilit niște despăgubiri. Au trecut deja vreo șase luni, nu am primit și nici nu cred că vom primi vreodată”, spune Maria Postavek.
Nu doar producția de fructe le-a fost afectată localnicilor din Foglaș. Casele celor care locuiesc în apropierea drumului au început să se fisureze din cauza traficului greu din zonă. „Poliția a pus semne rutiere care interziceau traficul mașinilor cu greutate de peste 7, 5 tone. Cei de la OMV nu se sinchisesc de aceste semne și circulă cu mașini de peste 40 de tone. Eu am investit peste 100 de milioane de lei vechi în casă. Acum stau și privesc cum în fiecare zi apar noi și noi fisuri în pereți”, ne-a declarat unul dintre localnici, angajat al OMV-Petrom, care a dorit să rămână anonim. De la aceeași sursă am aflat că, recent, au fost rupte și semnele rutiere care interziceau traficul de mare tonaj. Deși majoritatea localnicilor sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, foarte puțini sunt cei care își fac auzită vocea. Subiectul OMV este discutat numai în șoaptă. Mulți dintre locuitori își câștigă traiul de pe urma societății petroliere. Un trai foarte bun de altfel dacă ne gândim că, un fochist (cel mai slab plătit post al companiei) câștigă în jur de 600 de euro pe lună. Prin urmare, pentru a-și păstra slujbele, aceștia preferă să tacă, chiar dacă sănătatea lor, și a familiilor lor, este pusă în risc cu fiecare zi ce trece.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Sufocați cu benzo(a)pirenul”]Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanță inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. „Concentrația acestei substanțe depășește cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanță. Și mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer”, avertizează raportul.[/stextbox]

 

[stextbox id=”custom” caption=”Garda de Mediu nu știe de problema de la Suplac”]

Singurii care ar putea lua măsuri pentru a opri dezastrul ecologic de la Suplac sunt comisarii Gărzii de Mediu Bihor, care pretind, culmea, că până acum nu au ştiut de problema gazelor toxice deşi duhoarea se simte peste tot iar în ultimul an au fost în zonă de 25 de ori. „Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba.

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunți.

[/stextbox]

 

[stextbox id=”custom” caption=”Lege pentru ei”]

Deputatul Adrian Merka, parlamentarul uniunii slovacilor din România, a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracție a țițeiului utilizată de petrom. Potrivit deputatului, pe lângă gazele nocive, mai există și problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuințele din zonă au început să crape și să se scufunde din loc în loc. „Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri”, explică Merka.

În 2012, parlamentarul a inițiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular. „Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din suplacu de barcău”, spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la senat. „Sperăm să intre în discuţii în această toamnă”, zice el.

[/stextbox]

Cel mai bogat zăcământ din țară

Zăcământul Suplacu de Barcău este cel mai bogat din țară, iar exploatarea care se desfăşoară aici, încă din 1960, asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România.

Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
La începutul anului, OMV Petrom a anunțat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în „redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite și reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este sceptic cu privire la beneficiile proiectului. „Investiția este mai multpentru automatizarea instalațiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajați, care și așa e mic. Din 600 de oameni, câți lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părți. Promit multe și fac puțin…”, spune parlamentarul.

Galerie foto:

Ovidiu Mortan, Laura Gal