Alunecare de teren pe un drum turistic din Munţii Ţibleşului

Alunecarea de teren s-a produs pe drumul turistic Groşii Ţibleşului - Botiza din Munţii Ţibleşului / Sursa foto: actualmm.ro

O alunecare de teren cauzată de lucrările desfăşurate la şantierul unei microhidrocentrale s-a produs pe drumul turistic Groşii Ţibleşului – Botiza din Munţii Ţibleşului, drumul fiind parţial blocat.

Constructorul lucrează deja la reamenajarea drumului distrus de alunecarea de teren. Drumul turistic Groşii Ţibleşului- Botiza se află în lucru şi urmează să conecteze două localităţi cu potenţial agroturistic de o parte şi alta a Munţilor Ţibleş prin Pasul Botiza la o înălţime de 970 de metri altitudine.

‘Alunecarea de teren a fost produsă de firma care construieşte o microhidrocentrală în zona defileului din râului Suciu. Constructorul deţine toate aprobările necesare acestei investiţii, însă a avut ghinion. Din câte cunosc reparaţia drumului se execută pe cheltuiala firmei de construcţii’ a declarat, marţi, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Silvice Baia Mare, ing. Pavel Horj.

De asemenea, primarul comunei Groşii Ţibleşului, Nicolae Burzo, a declarat că firma de construcţii a demarat refacerea drumului, însă execuţia lucrării a necesitat consultarea unui expert.

‘Drumul a alunecat pe o distanţă de aproape 1.000 de metri, în timp ce se încerca poziţionarea unei conducte pe terenul aferent Regiei Romsilva. A fost nevoie de aducerea unei expert pentru stabili modalitatea de lucru, parametrii de consolidare a versantului şi demararea lucrărilor necesare. Reparaţia drumului se face pe cheltuiala firmei beneficiare’, a spus Nicolae Burzo.

Reprezentantul Direcţiei Silvice Baia Mare a mai precizat că firmele care deţin investiţii în microhidrocentrale au primit aviz de construcţie în judeţul Maramureş doar în afara ariei Parcurilor Naturale Munţii Maramureşului şi a Rezervaţiei Naturale Pietrosul Rodnei.

Ing.Darius Dobra, responsabilul fondului forestiere din cadrul Direcţiei Silvice Baia Mare a adăugat că pe teritoriul judeţului au fost construite două microhidrocentrale – la Săpânţa şi Cavnic, alte două aflându-se în fază de şantier – la Repedea şi Rica.