FOTO/ Negreni, o afacere europeană de 400 de ani

Lume câtă frunză şi iarbă, cum ar spune poezia. Zeci de mii de oameni din toată ţara, dar şi din multe localităţi europene dau năvală în mica localitate clujeană, la celebrul Târg de la Negreni, care din acest an se întinde pe opt hectare. Vând orice şi cumpără orice. Cam cum se întâmplă în acest loc de vreo 400 de ani încoace, de când funcţionează târgul, atestat documentar însă abia în 1815.

Barza cu noroc

La cele două ediţii anuale ale târgului, dar mai ales la cea de toamnă, satul Negreni e ca un oraş din punct de vedere al numărului de oameni care respiră între graniţele sale. Un furnicar. Ca să-l parcurgi dintr-o margine până către zona târgului îţi trebuie răbdare. De fapt, cam de la 15 kilometri distanţă, maşinile merg bară la bară. Ţi se pare că zbori ca gândul dacă reuşeşti să depăşeşti 5 km/oră. Dar mai mult stai, de-ţi dă în clocot motorul. Şi nervii.

Încă de la intrarea în sat, întreprinzătorii locali te întâmpină cu locuri de parcare. Palma de grădină cu iarbă au deschis-o puhoiului de maşini. Sătul de viteza de melc turbat, am ales prima astfel de parcare. Vreo 20-30 de maşini. Taxa, scurt, 10 lei. Măcar să fie aproape târgul. ”Cam 3-4 minute”, zice întreprinzătorul. O luăm la picior întins, o tăiem pe o scurtătură, pe un drum de ţară, peste calea ferată şi facem mai bine de 20 de minute! Dar, cum spunea Enstein, timpul este relativ. Relativi sunt şi banii, pentru că ceva mai aproape de târg, aceleaşi locuri de parcare erau şi cu 5 lei. Economia de piaţă!

La una dintre intrările în târg e omul de ordine, în uniformă, iar alături un tânăr care vinde bilete. Un leu intrarea. Zice: ”N-am mai văzut aşa ceva, atâta lume. Numai de dimineaţă am vândut de 10 milioane”. Adică, doar până la miezul zilei, de la acel om au cumpărat bilete de intrare vreo 1.000 de oameni. Dar copiii nu plătesc. Şi mai sunt alte 2-3 intrări unde se taxează. Iar foarte mulţi au intrat pe alături. Un târg bun, se pare, cum a fost şi vremea. Ca argument că e aşa, apare şi un bărbat care purta pe nişte roţi o barză cioplită de el. Pasărea norocului era aşezată într-un coş, cocoţat pe un fel de stâlp. Îi face reclamă: ”Nu ouă. O plimb. E unică. Nici pe internet nu găseşti aşa ceva”. Un târg cu noroc, deci, mai ales că s-ar putea să facă pui şi ediţiile sale să se înmulţească.

Record de vizitatori

Târgul de vechituri de la Negreni n-a însemnat doar piaţă, comerţ, ci şi multă, foarte multă distracţie. În mai multe locuri au fost amenajate corturi în care oamenii au putut să bea, să mănânce şi chiar să danseze. Serile au fost pline de astfel de petreceri, care s-au întins şi la lumina zilei, cum se poate vedea şi în imaginile alăturate.

Târgul a adus foarte mulţi bani nu numai în buzunarul comercianţilor, ci şi al primăriei Negreni, aşa cum ne-a declarat primarul Dorin Manea: ”Târgul aduce în bugetul primăriei peste 70.000 de lei la ediţia de toamnă, iar la cealaltă ediţie, de primăvară, mai puţin de 20.000 de lei”.

Aproximativ aceeaşi sumă intră şi în contul posesoratului care deţine terenul unde se desfăşoară târgul.

Primarul comunei Negreni, Dorin Manea, spus că de regulă la ediţiile de toamnă ale târgului, numărul vizitatorilor se ridică la circa 50.000 de persoane, dar că în acest an, numărul este semnificativ mai mare, atât pentru faptul că a fost vreme bună, cât şi pentru faptul că suprafaţa târgului a fost extinsă cu două hectare.

Vizitatorii sunt din toată ţara, dar şi din mai multe ţări europene: ”Ceea ce este îmbucurător pentru imaginea comunei noastre este că suntem vizitaţi de colecţionari de antichităţi din Europa, din Ungaria, Cehia, Germania, Austria şi că numărul colecţionarilor şi a căutătorilor creşte de la an la an”.

De la doi bani la mii de euro

Târgul oferă o gamă foarte largă de nimicuri, produse pe care le poţi lua chiar pe nimic. Dar şi multe lucruri de valoare.

Unul dintre participanţi, Liviu Purje, colecţionar, a declarat că cel mai scump produs al său adus în târg îl vinde cu 1.500 de euro, dar că există în târg şi obiecte de colecţie care depăşesc 4.000 de euro: ”Aceste este un ceas în stil Secession, care a aparţinut unui descendent al familiei grofului Wesselenyi. Este o piesă de colecţie, o piesă de licitaţie. La Budapesta numai femeia s-a vândut cu 3.000 de euro. Aici, aşa, este la 1.500 de euro, la preţ de piaţă. Are cam 250 de ani. Mai am un vânător lucrat de sculptor francez în bronz, la 1.500 de euro”.

Târgul e pe cale să facă pui

Printre vizitatorii de sâmbătă ai târgului s-a numărat şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu. El ne-a declarat că intenţionează să lipească ”Produs de Cluj” de târgul de la Negreni: ”Pare a fi cel mai mare  târg ca număr de oameni. Am discutat cu dl primar, cu dl Manea, posibilitatea de a face o asociere cu Consiliul Judeţean, cu ”Produs de Cluj”, să creăm un cadru mai organizat legat de acest târg”.

Spusele lui Horea Uioreanu sunt întărite de cele ale primarului Dorin Manea, care spune că este posibilă chiar creşterea numărului de ediţii ale târgului, de la cele două în prezent: ”Am vrea să iniţiem o acţiune prin care să fie promovat târgul ”Produs de Cluj”, precum şi un târg al producătorilor locali. Eu pun mare preţ pe piaţa producătorilor locali, pentru că şi măsurile pe fonduri europene şi dezvoltarea comunităţilor locale depind de dezvoltarea gospodăriei ţărăneşti şi de punerea în valoare a acesteia. De aceea, această colaborare cu CJ m-ar bucura nespus să prindă roade anul viitor. Dacă ar prinde contur ideea şi parteneriatul cu Produs de Cluj, m-aş bucura să-l facem în mai multe ediţii”.

Mai jos puteți viziona o galerie foto realizată de Septimiu Avram la Târgul de la Negreni.

[nggallery id=206]