Foto: La târgul de la Negreni au venit berzele

Lume câtă frunză şi iarbă, cum ar spune poezia. Mii, probabil zeci de mii de oameni din toată ţara, dar şi din multe localităţi europene, dau năvală în mica localitate clujeană, la celebrul Târg de la Negreni. Vând orice şi cumpără orice. Cam cum se întâmplă în acest loc de vreo 200 de ani încoace.

La cele două ediţii anuale ale târgului, dar mai ales la cea de toamnă, satul Negreni e ca un oraş din punct de vedere al numărului de oameni care respiră între graniţele sale. Un furnicar. Ca să-l parcurgi dintr-o margine până către zona târgului îţi trebuie răbdare. De fapt, cam de la 15 kilometri distanţă, maşinile merg bară la bară, asta cel puţin astăzi, în ziua de sâmbătă. Ţi se pare că zbori ca gândul dacă reuşeşti să depăşeşti 5 km/oră. Dar mai mult stai, de-ţi dă în clocot motorul. Şi nervii.

Încă de la intrarea în sat, întreprinzătorii locali te întâmpină cu locuri de parcare. Palma de grădină cu iarbă au deschis-o puhoiului de maşini. Sătul de viteza de melc turbat, am ales prima astfel de parcare. Vreo 20-30 de maşini. Taxa, scurt, 10 lei. Măcar să fie aproape târgul. ”Cam 3-4 minute”, zice întreprinzătorul. O luăm la picior întins, o tăiem pe o scurtătură, pe un drum de ţară, peste calea ferată şi facem mai bine de 20 de minute! Dar, cum spunea Enstein, timpul este relativ. Relativi sunt şi banii, pentru că ceva mai aproape de târg, aceleaşi locuri de parcare erau şi cu 5 lei. Economia de piaţă!

La una dintre intrările în târg e omul de ordine, în uniformă, iar alături un tânăr care vinde bilete. Un leu intrarea. Zice: ”N-am mai văzut aşa ceva, atâta lume. Numai de dimineaţă am vândut de 10 milioane”. Adică, doar până la miezul zilei, de la acel om au cumpărat bilete de intrare vreo 1.000 de oameni. Dar copiii nu plătesc. Şi mai sunt alte 2-3 intrări unde se taxează. Iar foarte mulţi au intrat pe alături. Un târg bun, se pare, cum a fost şi vremea. Un târg cu noroc. Ca argument că e aşa, apare şi un bărbat care purta pe nişte roţi o barză cioplită de el. Pasărea norocului era aşezată într-un coş, cocoţat pe un fel de stâlp. Îi face reclamă: ”Nu ouă. O plimb. E unică. Nici pe internet nu găseşti aşa ceva”. Să fie cu noroc!

Mai jos puteți vizualiza o galerie foto de la Negreni:

[nggallery id=204]