De ce Clujul era numit “oraşul comoară”?

Anul 1527. Oraşul Cluj a primit dreptul de a bate monede din partea regelui maghiar Zapolya. Începând din acel moment Clujul a cunoscut o dezvoltare economică spectaculoasă. Un protector al Clujului, a fost şi regele Sigismud care încă din anul 1405 a trecut oraşul în rândul oraşelor libere, dându-i drept să se împrejmuiască cu ziduri şi turnuri de apărare.

Poveşti care respectă adevărul istoric despre Cluj, pe care nu le găsiţi în cărţile de istorie, le aflaţi vizitând în aceste zile expoziţia de la Târgul Croitorilor: “Câteva drepturi şi privilegii ale oraşului Cluj sec. XIV-XVIII”. Această expoziţie face parte din cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Centrului Istoric al municipiului Cluj-Napoca.

“Expoziţia îşi propune să prezinte doar câteva din cele peste 500 de privilegii pe care oraşul Cluj le-a obţinut de-a lungul istoriei. Am încercat să alegem privilegii cât mai variate, să acopere o gamă cât mai largă de drepturi obţinute de clujeni, de la donarea sigiliului oraşului Cluj din anul 1377, pe care l-am expus de pe acte originale din arhiva oraşului Cluj până la drepturi clujenilor de a bate monedă, de a face negustorie până departe spre Veneţia, drepturi  şi libertăţi legate de scutiri de vamă, de taxe şi impozite şi multe din privilegiile Regelui Matia şi care în amintirea faptului că s-a născut la Cluj a reconfirmat şi a mai adăugat clujenilor o serie de alte drepturi”, afirmă dr. Livia Ardelean, unul dintre organizatorii expoziţiei.

Sigismund de Luxemburg a fost primul care a acordat oraşului cele mai multe privilegii, ceilalţi regi au preluat şi au completat privilegiile date de acesta. A fost unul dintre protectorii oraşului Cluj.

Potrivit documentelor expuse, în anul 1405, regele Luxemburg trece oraşul Cluj în rândul oraşelor libere, dându-i drept să se împrejmuiască cu ziduri şi întărituri.
Clujul a primit susţinerea regilor ungari şi în ceea ce priveşte dezvoltarea comerţului. Astfel, principele Gabriel Bethen îngăduie negustorilor din Cluj să poată cumpăra annual în ţară 1.000 de vite pe care le pot mâna oriune, după plata taxelor, iar pe bani urmând să aducă în ţară mărfurile cele mai cerute: postavuri, mătăsuri, fire de aur, blănuri, mirodenii, giulgiuri, poruncind oficialilor să respecte porunca.

În anul 1558, regina Izabela, soţia regelui Zapolya, datorită credinţei clujenilor faţă de soţul ei decedat şi faţă de ea şi fiul ei acordă mai multe drepturi clujenilor, şi anume, înfiinţează la Cluj un loc de vamă, toate naţiunile ce veneau în oraş cu mărfuri le puteau vinde în cele patru târguri anuale, îngăduie clujenilor să meargă cu mărfurile la vânzare în Moldova şi tara românească, de unde puteau aduce oi, boi, porci, îngăduie unor cizmari din Mănăştur să vândă cizme etc.

Totuşi, în perioada medievală, cel mai important moment din istoria Clujului  a fost cel din anul 1527 când locul de batere al monedelor a fost schimbat de la Sibiu la Cluj. “De atunci a început o evoluţie economică spectaculoasă pentru că mulţi dintre cei mai mari negustori saşi s-au mutat la Cluj unde se deschisese acest oficiu (casa monetăriei), locul în care se băteau monede. Parte din clădire se păstrează şi azi, puţini ştiu că aceea casă a fost unul dintre cele mai importante locuri din istoria Clujului. De ce s-a mutat locul de batere a nonedelor de la Sibiu la Cluj? Pentru că oraşul Clujul a fost fidel regelui Zapolya. În general, fidelitatea consta în susţinerea unor campanii militare”, precizează consilierul clujean.

Alte documente expuse sunt legate de modul în care se făceau judecăţile în oraşul Cluj. “În evul mediu oraşul Cluj avea propriul scaun de judecată. Judecata clujenilor se făcea în faţa judelui şi juraţilor oraşului. Ca apel se mergea în primă instanţă la Bistriţa şi apoi la Sibiu, la scaunele săseşti, iar regele Matia a scos scaunul Bistriţa ca apel de judecată lăsând pe cel de la Sibiu şi universitatea săsească”, spune organizatoarea expoziţiei.

Totodată, în cadrul expoziţiei, sunt prezentate câteva privilegii acordate naţiunilor medievale care trăiau în Cluj, respectiv saşii şi maghiarii. “Este vorba de privilegiul din anul 1458, aşa-numita “Unio”, cele două naţiuni şi-au împărţit puterea şi au decis, după o ceartă, modul în care să administreze oraşul, să conducă biserica parohoală Sf. Mihail, să conducă justiţia, să adune dările în oraşul Cluj”, explică dr. Livia Ardelean.

Un alt document este cel legat de modul în care se adunau taxele şi impozitele separat, pe cele două naţiuni, fiecare atât saşii cât şi maghiarii având dijmuitorii lor.

În expoziţie, se găseşte şi un privilegiu din anul 1600, acordat de Mihai Viteazul, prin care principele a reconfirmat drepturile şi privilegiile clujenilor.

Documentele expuse sunt deosebit de importante pentru cunoaşterea trecutului oraşului Cluj-Napoca. “Aceste documente ar trebui să fie foarte importante pentru toţi clujenii. Ele stau la baza dezvoltării unui oraş înfloritor. Oraşul Cluj a fost numit în evul mediu oraşul comoară, dar oamenii nu ştiu din ce motiv. Privilegiile acordate, scutirea de la taxe şi impozite, dreptul de a face comerţ, de a se înconjura cu ziduri şi turnuri de păzire a oraşului au adus la dezvoltarea economică a oraşului”, spune dr. Livia Ardelean.

În expoziţia inedită de la Turnul Croitorilor se află şi două din sigilii aparţinând Regatului Ungariei şi Imperiului Habsburgic. Ambele sunt atârnate în şnur de mătase regală.

Sigiliul aparţinând regelui Ungariei este realizat în ceară roşie, roşu fiind culoarea regilor Ungariei. Cel de-al doilea sigiliu aparţine împăratului Iosif al II-lea şi este încadrat într-o casetă de cireş.

Regii foloseau aceste sigilii lipite pe pergament în actele oficiale cele mai importante.
Expoziţia “Câteva drepturi şi privilegii ale oraşului Cluj sec. XIV-XVIII” este realizată de către consilierul superior dr. Livia Ardelean de la Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale şi Karin Hann, inspector în cadrul Departamentului Comunicare şi Relaţii Publice Primăria Cluj-Napoca.