Imprimanta alimentară – Vom mânca la fel ca în filmele SF

Hrana, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, este pe cale să devină istorie datorită tehnologiilor de printare 3D. Se cunoaşte că hrana este esenţială pentru viaţa biologică şi foarte importantă pentru cea socială. Conceptul de gastronomie moleculară poate duce la schimbări drastice în profesiile culinare şi în modul în care omul se raportează la alimentaţie.

Este nevoie de o inovaţie în felul în care putem controla aportul nutriţional personalizat pentru fiecare individ în parte. Tehnologia printării 3D are o istorie de aproximativ 30 de ani, părintele acestei metode fiind Charles Hull. Până în prezent, tehnologia a evoluat până la stadiul în care există pe piaţă mai multe tipuri de printere:

S.L.A. sau spray-ere prin stereolitografie
S.L.S. sau metoda cu laser selectiv de creere a obiectelor din pudră
P.B.P. sau printare cu pat de pudră
F.D.M. sau modelare prin fuziune.

O imprimantă este un periferic care transpune o informaţie pe un substrat dat. Imprimanta 3D se bazează pe aceleaşi principii de funcţionare, cu diferenţa că ea poate modela o mixtură de materiale într-o formă tridimensională.

Materialele care constituie obiectul studiului de faţă sunt toate acele alimente care pot, prin procesare fizică, să fie introduse într-un cartuş care alimentează imprimantă. Pe lângă aceste alimente, un rol foarte important în printare îl au aditivii naturali obţinuţi prin distilare şi rafinare, cum ar fi transglutaminaza care dă consistenţă şi masă; hidrocoloizii (gume şi gelatine) care asigură aromele şi textură; amidonul, care este un stabilizator natural; hidrogelurile care pot asigura un control complet asupra valorilor nutritive, gustului şi texturii.

Imprimanta alimentară, la ora actuală, este deja o realitate, ea fiind folosită în bucătăriile spaniole exotice, cum ar fi „el Bulli” condusă de master chef Ferran Adria, care, în fiecare an, închide restaurantul pentru șase luni, timp în care el caută să extindă arta culinară spre noi limite.

Din anul 2008 există o imprimantă 3D multifuncţională, numită Fab@home, care are posibilitatea de a printa atât materiale din silicon, din beton sau metale, cât şi o gamă largă de produse alimentare.

Kyttanen, unul dintre inovatorii tehnologiei 3D, crede că „este doar o noţiune de timp până când tehnologia va putea printa molecule în combinaţii care vor produce o hrană mai sănătoasă şi gustoasă. În prezent, tehnologia pe care o folosim este într-un stadiu incipient.”

Text: Andreea Makray