Clujul deschide anul universitar în noi campusuri bisericeşti

Într-un moment când universităţile de tradiţie se restrâng din pricina scăderii numărului de studenţi şi când statul este prea sărac pentru a investi în infrastructura din Educaţie, locul rămas gol este ocupat de puţinele entităţi care prosperă în criză: Bisericile. Prin contribuţia acestora Clujul nu îşi dezminte titlul de oraş universitar efervescent. Atât doar că „ofensiva” în construcţii noi a fost preluată de învăţământul confesional sau doar patronat de diferite biserici. La început de an universitar, Clujul este invadat de proiecte imobiliare cu destinaţie educativ-religioasă care concentrează energia dar şi rivalităţile dintre diferite confesiuni creştine din Ardeal, dar şi din Ungaria. Astfel, în acest an, vor fi inaugurate campusul studenţesc al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, dar şi un sediu nou pentru Facultatea de Ştiinţe şi Arte al Universităţii Sapientia, patronată de Bisericile Maghiare. De asemenea, în comuna suburbie a oraşului, Floreşti, va demara proiectul unei „universităţi creştine”, investiţie a unui penticostal din Baia-Mare. Şi ca peste tot unde e vorba de bani, certurile nu au întârziat să apară. Construirea universităţii penticostale este contestată de preotul paroh ortodox din Floreşti, părintele Marcel Andreica. „Am cea mai proastă părere despre această universitate, care va fi doar o rampă de lansare pentru prozelitism”, spune el, acuzând oficialităţile locale pentru faptul că au cedat gratuit terenul pe care va fi construită universitatea.

La Campusul universitar ortodox de pe strada Coastei din Cluj-Napoca se lucrează de zor. 80% din clădirea principală care va găzdui Facultatea de Teologie Ortodoxă este gata. Început în septembrie 2011 campusul  ar urma să găzduiască nu doar sediul facultăţii, ci şi două cămine pentru studenţi, o capelă, spaţii verzi şi alte facilităţi pentru cei care vor urma cursurile aici. „Corpul principal sperpm să fie gata în curând. Are subsol, parter, patru etaje şi un etaj tehnic. Avem practic la acest proiect o suprafaţă de 4.889 de metri pătraţi. Ne concentrăm eforturile financiare să finalizăm corpul facultăţii şi abia apoi vom continua cu cele două cămine din plan. Facultatea va avea bineînţeles săli de curs şi seminar, ateliere pentru pictura sacră, o aulă cu 250 de locuri şi o capelă”, explică directorul economic al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Sorin Câlea.

Campusul ar urma însă să includă în viitor şi două clădiri mari pentru cămine studenţeşti. „Potrivit proiectului tehnic avem două cămine dintre care unul cu opt etaje. La nivelele inferioare vor fi locuri de parcare. Totodată în primul cămin la parter va funcţiona şi o cantină. În cele două corpuri vor fi în total 160 camere de câte două locuri, deci vom avea locuri pentru aproximativ 300 de studenţi. Estimarea iniţială de costuri pentru întreg campusul a fost de 10.324.240 de lei. Acum am ajuns deja la costuri de 8 milioane de lei şi cred că vom ajunge la 10 când vom face şi toate dotările. Aşa că vom depăşi estimarea iniţială. Nu ştiu cât ne vor costa căminele, vom vedea”, a mai spus Câlea. Aceasta a precizat că majoritatea fondurilor sunt asigurate de arhiepiscopie, dar s-a primit ajutor şi de la Guvern prin Secretariatul pentru Culte, dar şi de la Consiliul Judeţean Cluj. „Guvernul ne-a dat anul trecut cam 3, 2 milioane de lei. Bineînţeles, ne-a ajutat şi primăria Cluj-Napoca pentru că ne-a oferit terenul. UBB va contribui parţial la dotarea cu mobilier şi aparatură”, a subliniat directorul economic al arhiepiscopiei.

Universitate penticostală la Floreşti

Dacă Facultatea ortodoxă costă circa 10 milioane de lei, în cea mai mare comună din ţară, Floreşti penticostalii îşi fac universitate. Tot cu 10 milioane. Dar de euro. În această vară s-a dat undă verde proiectului, iar Floreştiul va deveni astfel singura comună din România care va avea o instituţie de învăţământ superior. Proiectul aparţine Asociaţiei Creştine Pro Integritate care a primit de la primăria Floreşti 10 hectare.

Contractul a fost semnat în iunie, iar recent primarul Horia Şulea a declarat că a semnat deja certificatul de urbanism. „Societatea în care trăim are mare nevoie de oameni pentru care corectitudinea şi etica să se manifeste în toate aspectele vieţii lor, inclusiv în viaţa profesională, pentru că acolo impactul lor se simte la nivelul întregii societăţi. Asociaţia Pro Integritate a demarat un proiect la care ne gândeam de mult: o instituţie de învăţământ superior în care educaţia să meargă mână în mână cu valorile morale în care cu toţii am fost crescuţi, indiferent de confesiune, dar de care uneori e greu să ne amintim în tumultul vieţii cotidiene. Scopul nostru este de a pregăti tineri care să ne ia locul într-o bună zi, nu doar să conducă organizaţiile sau poate un departament din cadrul lor, dar care atunci când părăsesc organizaţia să se descurce singuri, să conducă şi să dezvolte alţi oameni şi alte organizaţii. Dacă tot ce urmărim este să câştigăm, nu merită efortul. Este vremea să pornim mariajul dintre mediul de afaceri care înţelege nevoia de a investi în învăţământ şi universitatea bazată pe etică şi performanţă”, a declarat Mircea Cirţ, preşedintele asociaţiei după semnarea contractului. Investiţia este estimată la suma de 10 milioane de euro.

Universitatea va avea cinci facultăţi cu specializări ca management, economie, juridic, asistenţă socială şi inginerie. Proiectul amplasat în zona Cetatea Fetei include clădirea instituţiei, cu săli de curs, spaţii verzi, teren de sport, precum şi spaţii de cazare pentru studenţi şi profesori.
„Această investiţie va aduce anual aproximativ 800.000 de lei la bugetul local al comunei Floreşti, prin plata concesiunii terenului, redevenţelor, impozitului pe clădiri, dar şi din cota de 17, 5% din impozitul aferent profesorilor. Este una dintre cele mai semnificative investiţii realizate, în ultimii ani, în localitate, care are beneficiul de a contribui şi la dezvoltarea pe orizontală a altor servicii, conexe, realizate de operatori privaţi”, a spus primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.

De ce Floreşti?

Într-un interviu acordat adevărul.ro, omul de afaceri băimărean, Mircea Cirţ, explică de ce a ales Floreştiul pentru a ridica această universitate, arătând că este un proiect la care lucrează cu o echipă de peste doi ani. „Universitatea este un proiect la care lucrăm de doi ani, un interval timp în care au fost multe de pregătit, dar ne gândim la această instituţie de mult mai mult timp. Nu pot spune că a fost ideea unei persoane anume. Mai mulţi au ajuns la concluzia că se impune să investim în acest domeniu, motiv pentru care asocierea noastră în Pro Integritate a fost ceva firesc, o evoluţie naturală. Mari universităţi ale lumii au pornit la drum ca universităţi creştine. Iar astăzi, credem că avem nevoie de tineri profesionişti pentru care corectitudinea şi etica să nu fie doar vorbe, ci să se manifeste şi în viaţa profesională, locul în care activitatea lor îi influenţează mult pe cei din jur. Va fi o universitate creştină, dar care nu va discrimina în funcţie de confesiune. Noi suntem interesaţi să investim în primul rând în oameni, în generaţia de mâine, dar nu suntem interesaţi să facem din această universitate un business. Ţinta noastră a fost clară: Clujul. Cum posibilităţile de a găsi teren în Cluj au fost limitate, am trecut la planul B -împrejurimile localităţii- unde am fost bucuroşi să găsim deschidere şi înţelegere. La un proiect de asemenea amploare, estimăm că întreaga construcţie va fi încheiată în 5-7 ani de acum încolo, în funcţie şi de capacitatea noastră de a strânge fondurile necesare. Vorbim nu doar despre clădirea unei universităţi, ci de un întreg campus, cu spaţii de cazare şi de parcare, cu teren de sport etc. Cu toate acestea, ne propunem să începem să funcţionăm din anul universitar 2015/2016 cu anumite specializări”, a precizat Cirţ pentru adevărul.ro.

Preşedintele Asociaţiei Pro Integritate a adăugat şi că vor fi încheiate parteneriate cu alte universităţi. „Relaţiile internaţionale sunt foarte importante în lumea universitară şi sunt convins că vor ajuta la dezvoltarea şcolii noastre dar, mai ales, îi vor ajuta pe studenţi în parcursul lor academic. Trăim într-o lume deschisă, plină de oportunităţi, şi vrem ca ele să fie cât mai uşor accesibile studenţilor noştri. Un student care termină facultatea cu experienţă practică, un tânăr care cunoaşte realităţile din domeniul în care vrea să se angajeze şi care a beneficiat şi de un parteneriat internaţional este cu siguranţă un om mai calificat şi un profesionist mai bun. Motiv pentru care sunt convins că parteneriatele vor avea o puternică influenţă pozitivă asupra şanselor de angajare ale absolvenţilor. Această universitate este un proiect al unei asociaţii non-profit şi nu va fi gestionată ca o afacere. Vorbim despre o investiţie pentru tineri, pentru generaţia următoare, pentru un viitor mai bun, nu vorbim despre recuperarea unei investiţii. Nu se calculează pragul de rentabilitate ca în afaceri, dar şi aici performanţa are criterii de măsurare clare, iar efectele nu vor întârzia să apară, datorită motivaţiei cu care pornim aceasta investiţie”, a mai spus în cadrul aceluiaşi interviu Mircea Cirţ.

Proiect contestat vehement

Construirea unei universităţi penticostale este contestată însă vehement de preotul paroh ortodox din Floreşti, părintele Marcel Andreica. „Am cea mai proastă părere despre această universitate. E cea mai mare prostie pe care a făcut-o primarul Floreştiului să mute în Floreşti un cuib de sectari. E o afacere pentru că penticostalii şi liderii lor sunt toţi oameni de afaceri. Aşa că e evident că pentru ei e o afacere, nu un proiect al comunităţii. Ştim cu toţii cine e miliardarul Mircea Cirţ, cel care e preşedintele asociaţiei. Ce Asociaţie Pro Integritate? De unde a apărut? Primarul a făcut o mare greşeală. Şi de ce proiectul nu a fost discutat public, nici un preot de la celelalte culte nu a fost întrebat ce părere are. Nu ştiu ce nevoie avea Floreştiul de universitatea aceasta câtă vreme noi nu avem nici măcar un liceu. Iar la numai câţiva kilometri e Clujul cu cinci universităţi de stat de renume. E doar o rampă de lansare pentru prozelitism. Şi îi vor atrage pe tineri cu tot felul de beneficii materiale şi îi vor orienta spre consumism, pentru că pentru ei numai prosperitatea materială contează. Banul vorbeşte! Asta e clar o afacere!”, a spus Marcel Andreica. Preotul a adăugat că era firesc ca autorităţile să ţină cont şi de structura confesională a comunei înainte să ia o asemenea decizie. „Noi, ortodocşii, suntem 71% în comună, penticostalii sunt 3%. De-a lungul anilor noi am primit în total 1.850 de metri pătraţi teren, diferite parcele pentru construcţia de biserici. Celor 3% penticostali li se dau 10 hectare pentru o universitate confesională”, a completat Andreica.

Universitatea Sapientia începe anul în sediu nou

Chiar dacă nu vorbim despre un învăţământ confesional propriu-zis, ci doar de unul sprijinit istoric de bisericile tradiţionale maghiare, trebuie menţionată în acest context şi dezvoltarea Universităţii Sapientia în ultimii ani. La Cluj-Napoca şi Universitatea Sapietia îşi inaugurează un nou sediu, chiar la începerea anului universitar. Este vorba despre noul sediu al facultăţii de Ştiinţe şi Arte de pe Calea Turzii. „Suntem aproape gata, iar inaugurarea va fi pe 4 octombrie. Se fac ultimele finisaje şi am început deja procedurile de recepţie. Şi dotarea cu mobilier este realizată. Mai avem însă în derulare câteva licitaţii pentru achiziţionarea aparaturii pentru studiul de film. Am terminat puţin mare repede decât preconizasem iniţial, adică luna ianuarie, astfel că studenţii noştri încep anul în această clădire nouă.”, a precizat decanul facultăţii, Tonk Marton. Investiţia se ridică la 5 milioane de euro, cu 2 milioane în plus faţă de estimările realizate de universitate în 2010 la debutul proiectului. „Toată investiţia este de cinci milioane de euro şi a fost suportată de Fundaţia Sapientia care primeşte finanţările de la statul ungar”, a precizat Tonk. Facultatea are în prezent 300 de studenţi, dar din acest an vor demara şi programele de masterat, astfel că se preconizează să se ajungă la un număr de 450 de studenţi.

Clădirea de pe Calea Turzii are două turnuri – unul de şase nivele şi un al doilea de nouă nivele care sunt unite de o pasarelă suspendată. Suprafaţa totală a construcţiei este de 5.468 metri pătraţi, din care suprafaţa utilă este de 3.689 metri pătraţi. Pe lângă sălile de curs şi seminar, facultatea va avea şi un amfiteatru cu 200 de locuri, ce întruneşte toate cerinţele UE, inclusiv cabine de traduceri, dar şi un studio de televiziune de 200 de metri pătraţi.

 

Şcolile confesionale tot mai atractive

Școlile patronate de cultele religioase pot reprezenta o alternativă atât la școlile de stat, cât și la cele private. Aceasta cu atât mai mult cu cât în Transilvania, învățământul confesional are o tradiție îndelungată. Astfel, în secolul XVI, iezuiții au deschis la Cluj un colegiu care este considerat drept strămoșul Universității Babeș-Bolyai de azi. Unii istorici cred că aici a studiat și fiul lui Mihai Viteazul, principele Nicolae Pătrașcu.

Şcolile confesionale sunt înființate de cultele religioase şi oferă un învățământ cu caracter general, adaptat viziunii și principiilor cultului care finanțează acea școală. Ele pot primi și finanțare din partea statului român.

La Cluj-Napoca deja Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică au creat grădiniţe şi şcoli primare confesionale. „Şcoala noastră primară are mare succes, avem mai multe solicitări de înscriere decât putem accepta din lipsă de spaţiu. Sperăm ca odată cu mutarea facultăţii în noul campus să avem mai mult spaţiu la dispoziţie şi să putem creea mai multe clase de elevi”, a spus directorul economic al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Sorin Câlea.

Mai există și alte  inițiative referitoare la crearea unui sistem de învățământ superior. Dirijorul Emil Aluaș, care a predat la mai multe universități catolice din Statele Unite ale Americii, a declarat că la Cluj ar putea fi înfiinţată fără probleme o universitate catolică, care ar putea fi „urmaşa” Academiei Teologice creată de cardinalul Iuliu Hossu şi desfiinţată de comunişti.

[stextbox id=”custom” caption=”Concurenţă mică”]La Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB studiază în prezent 472 de studenţi. În sesiunile de admitere din acest an concurenţa a fost slabă. Astfel pe cele 95 de locuri de la buget s-au înscris în iulie 111 candidaţi. Iar în septembrie, doar 38 de candidaţi s-au înscris pentru cele 29 de locuri la buget rămase libere. La taxă, facultatea a pus la dispoziţie în acest an circa 120 de locuri.[/stextbox]

La Oradea funcţionează Universitatea baptistă Emanuel

Din 2002 la Oradea a fost acreditată Universitatea Emanuel, patronată de cultul baptist. „Rădăcinile Universităţii Emanuel au fost sădite în 1986, când Biserica Baptistă Emanuel din Oradea, fosta Biserică Baptistă Numărul 2, a început un institut biblic în secret cu scopul de a pregăti viitorii pastori şi misionari din România comunistă. În 1989, după căderea regimului comunist, şcoala, numită pe atunci Şcoala Prorocilor, a devenit seminar teologic evanghelic. Viziunea universităţii a fost încă de la începutul anilor 90 o slujire creştină integrată la orice nivel al societăţii. Pornind cu aceste convingeri în pregătirea viitoarei generaţii de lucrători, Universitatea Emanuel şi-a extins orizontul pentru a se putea implica şi în alte părţi ale societăţii”, se arată în prezentarea oficială a universităţii.

Episcopia Romano-Catolică a construit singurul internat privat

Singurul internat școlar construit după 1990 în Satu Mare este cel al Liceului romano-caotlic Ham Janos. Convictul „Szent Alajos”, în comparație cu vechile internate, oferă condiții de lux elevilor. Internatul a fost construit de Episcopia Romano-Catolică în perioada 1996-2000, dar începînd din 1998 s-a dat în folosință  prima aripă a clădirii.

Din anul 1999 capacitatea de cazare a Convictului este de 120 de elevi (60 fete – 60 băieţi). Activităţile de la internat sunt coordonate de directorul şcolii şi preotul spiritual.

Elevii au un program strict, dar nu sunt privați de Balul Bobocilor, Carnavale sau petreceri de majorat. Ba mai mult, au la dispoziție inclusiv mese de biliard sau tenis de masă.

[stextbox id=”custom” caption=”Marius Lazăr, profesor UBB, sociolog”]Sociologul Marius Lazăr este un atent observator al fenomenelor sociale și religioase din societate. Domnia sa ne-a amintit că amplasamentul construcțiilor de pe strada Costei a stârnit o revoltă publică, atunci când, în plină iarnă, au fost evacuați romii care se adăposteau acolo pentru ca poi să se așeze fundația unui complex universitar teologic. Avântul construcțiilor i-a cuprins și pe greco catolici, iar cel al recuperării averii pe cei catolici. ” Este un paradox aici, vedem că niciunii nu sunt atât de desculți precum Iisus și nici atât de sărmani precum turma pe care o păstoresc. Am impresia că este vorba și de o competiție între biserici, un fel de haideți să arătăm care suntem mai tari, mai putincioși. Însă, trebuie să aibă mare grijă, pentru că la fel ca politicienii, pot părea deplasați față de starea populației în ochii oamenilor. Desigur, universitățile au fost agenți imobiliari importanți în Cluj, și ferment economic, dar dacă pentru lumea laică se poate spune că scopul scuză mijloacele, față de cea religioasă nu este așa. Biserica trebuie să mai uite de entuziasmul imobiliar și să clădescă mai mult în sufletele oamenilor. Cel puțin, la nivelul percepției societății, s-a văzut că încrederea în biserică a scăzut.  Pe de altă parte, Biserica a pornit din start unele proiecte imobiliare cu o problemă de moralitate. Construcțiile de pe strada Coastei s-au ridicat după ce oamenii sărmani au fost alungați din adăposturile lor în plină iarnă, la minus 15 grade. Când s-a sfințit locul acela erau în mijloc politicienii și preoții și pe margine studenții care protestau față de maniera abuzivă și inumană în care fuseseră alungați sărmanii de acolo. Desigur, proiectele imobiliare arată prosperitate și forță economică. Dar în cazul bisericii prosperitatea riscă să fie privită cu suspiciune și ostilitate de populație. ”[/stextbox]