Păstrăvărie de trei milioane de euro, pusă pe butuci la câteva luni de la inaugurare

Păstrăvăria de la Plopiş, judeţul Sălaj, inaugurată în luna ianuarie a acestui an, a fost închisă după ce, potrivit administratorilor, o fermă de mistreţi situată în amonte pe cursul de apă ce alimenta acumularea a murdărit constant apa până când au murit toţi păstrăvii.

Păstrăvăria era cea mai mare din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa de Est, investiţia fiind estimată la aproximativ 3 milioane de euro, în mare parte proveniţi din fonduri europene.

Potrivit administratorului Augustin Răcean, problemele au început să apară încă înainte de inaugurarea păstrăvăriei, în momentul în care în bazinele populate cu puiet de păstrăv a început să se dea drumul la apă din acumularea alimentată de două pâraie din zonă, până atunci fiind folosită exclusiv apă din foraje.

„La fiecare viitură, apa venea foarte murdară şi mureau câte 5.000 – 6.000 de peşti de fiecare dată. Iar asta se întâmpla de două – trei ori pe lună”, povesteşte Răcean.

Administratorul spune că momentul apariţiei acestor probleme coincide cu cel al mutării în amonte, undeva în judeţul Bihor, a unei ferme de porci mistreţi, unde era amenajat un ţarc chiar pe un versant de pe care apele se scurgeau în unul din pâraiele ce alimentau păstrăvăria. Aşa că, la fiecare ploaie mai însemnată, apa spăla versantul de dejecţiile mistreţilor şi de pământul scormonit de aceştia, ducându-le în pârâu, iar apoi în acumularea păstrăvăriei şi de aici în bazine.

Augustin Răcean spune că deşi investiţia a inclus şi sisteme de filtrare, la turbiditatea foarte mare produsă din cauza mistreţilor aceste sisteme nu erau eficiente. Aşa se facă că, treptat, păstrăvii din bazinele de la Plopiş au pierit ori s-au îmbolnăvit, „apogeul” fiind atins în luna iunie a acestui an, când 12 tone de peşte mort a fost recoltat din apă.

Administratorul susţine că în tot acest timp a încercat să determine gărzile de mediu din Bihor şi din Sălaj să pună lucrurile în ordine.

„Abia zilele trecute am primit un răspuns prin care ni se transmite că pe versantul respectiv se va planta cătină, pentru a reduce cantitatea de aluviuni din apă”, spune el.

Viorel Ţepele, comisarul şef al Comisariatului Judeţean Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu, confirmă că instituţia pe care o reprezintă a fost sesizată în acest caz şi confirmă şi existenţa fermei de mistreţi din amonte.

„Din păcate, nu am putut pune în evidenţă poluarea apei semnalată în sesizare. Am mers acolo şi cu reprezentanţii Apelor Române, care au făcut analize la apă. Analizele n-au indicat o creştere a conţinutului de amoniac sau azot în apă. Este posibil, însă, ca în situaţii de ploi torenţiale să se antreneze dejecţii de la mistreţi şi să se ajungă la acea poluare a apei. Noi, însă, nu avem dovezi”, ne-a declarat comisarul şef.

Oficialul bihorean lasă să se înţeleagă, totuşi, că probleme au fost cu ferma de mistreţi, din moment ce, potrivit acestuia, proprietarul ei a acceptat să-şi mute animalele într-o pădure din judeţul Braşov, promiţând, în acelaşi timp, că versantul zgurmat din judeţul Bihor îl va planta cu cătină.

Chiar dacă, de luna aceasta, mistreţii ar urma să fie mutaţi de acolo, administratorul păstrăvăriei de la Plopiş spune că încearcă să repopuleze bazinele fără să mai folosească apa din pârâul respectiv şi să utilizeze exclusiv apă din foraje. „Pentru asta ar fi nevoie de o investiţie de încă 400.000 de euro într-un sistem de recirculare a apei, pentru care suntem în discuţii cu doi parteneri”, explică Răcean.

Păstrăvăria a fost  inaugurată la sfârşitul lunii ianuarie şi este cea mai mare păstrăvărie din ţară şi una dintre cele mai mari şi mai moderne din sud-estul Europei.

 “Procesăm peştele în lipsă de stres, adică peştele recoltat din bazin este transportat în condiţii foarte bune, cu apă şi oxigen, la unitatea de procesare. În unitatea de procesare avem un sistem electric prin care le facem o asomare, iar moartea este instantanee. Dispare, astfel, acea eliberare a cantităţii de adrenalină care, la rândul ei, stimulează secreţia acidului lactic, care duce la creşterea acidităţii cărnii”, explica, la momentul inaugurării, Augustin Răcean.

Investitorul a încercat să dea lovitura şi pe piaţa preparatelor şi semipreparatelor din peşte. Au făcut un semipreparat cu peşte şi cartofi, gata condimentate şi puse într-o pungă specială, sigilată, ce poate fi băgată la cuptorul cu microunde, gândit ca o alternativă la meniul zilei, dar şi peşte afumat, prezentat într-un ambalaj interesant (un soi dă covăcioare din lemn). Desfacerea acestor produse a fost stopată, însă, de problemele din păstrăvărie.

Investiţia de la Plopiş se ridică la aproximativ 2, 8 milioane de lei, cea mai mare parte din sumă fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Toţi parametri de calitate a apei erau monitorizaţi în sistem integrat, iar partea de hrănire a peştilor era şi ea complet automatizată.