Cercetare inedită și soluții digitale pentru sănătatea mintală. Care este legătura între simțul mirosului și locul unde trăim

Un joc terapeutic și un studiu destinat mirosului în mai multe locuri de pe Glob au fost lansate de Facultatea de Psihologie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Jocul terapeutic REThink Life Game și proiectul de cercetare pe populații din România, Amazonul Bolivian și Papua de Vest privind simțul olfactiv fac obiectul unor proiecte în derulare la universitatea clujeană.

Prof. univ. dr. Oana David, cea care a dezvoltat jocul în cadrul DATA Lab, pe baza unui proiect de cercetare finanțat național, denumit „REThinkACADEMY: Sprijinirea universităților în a se îngriji eficient de sănătatea mintală a studenților în era digitală” a prezentat jocul online REThink Life.

Acesta este un joc terapeutic 3D care se folosește de psihologie pentru a antrena abilități specifice de reglare emoțională. Jocul terapeutic este o intervenție de sine stătătoare, având integrat și un sistem de evaluare a abilităților emoționale. Acesta este compus din 4 niveluri, fiecare antrenând o abilitate distinctă de reglare a emoțiilor. Personajele din joc sunt reale, membri ai laboratorului, fapt ce ajută la creșterea validității ecologice și a dificultății în cadrul anumitor niveluri.

Astfel, rolul lui RETman, ghidul în joc, este jucat de rectorul UBB, prof.univ.dr. Daniel David, iar rolul Optimistei care ghidează implementarea abilităților în viața reală este jucat de directorul proiectului, prof. univ. dr. Oana David.

Oana David este profesor universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, din cadrul Universitășii Babeș-Bolyai, Director al Institutului Internațional de Studii Avansate în Psihoterapie și Sănătate Mintală și Aplicată, al laboratorului DATA și al Clinicii Babeș-Bolyai PsyTech.

Cercetarea sa este centrată pe eficiența instrumentelor bazate pe tehnologie pentru prevenirea tulburărilor emoționale și a stresului la copii, adolescenți și adulți tineri.

Până în prezent, a obținut 6 granturi de cercetare importante pe baza cărora a dezvoltat mai multe instrumente terapeutice bazate pe tehnologie: jocul terapeutic REThink, aplicația pentru gestionarea stresului PsyPills, aplicațiile de monitorizare a emoțiilor MoodWheel și StudentMood, Programul de Parenting Rațional și Pozitiv online, precum și dispozitivul mecatronic terapeutic roboRETman pentru antrenarea abilităților emoționale la copii.

Proiectul REThink este finanțat de către Ministerul Educației prin programul de Creșterea competitivității economiei românești, subprogramul Proiect Experimental Demonstrativ, având un buget total de 598.495 de lei.

Legătura între simțul mirosului și locul unde trăim

Un alt proiect în desfășurare la UBB, „Scented Pathways: Unveiling the Relationship of Microbiomes with Olfactory Abilities and Psychological Well-Being” este finanțat prin programul PNRR.

Acest program are ca scop dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Proiectul câștigat de prof. univ. dr. Agnieszka Sorokowska se bucură de susținerea UBB prin intermediul colaborării cu prof. univ. dr. Oana David, director al Digital Affective Technologies in Therapy and Assessment Lab (DATA Lab) și al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy.

Bugetul proiectului are o valoare totală de 6.000.000 de lei și vizează explorarea complexă a relației dintre abilitățile olfactive, microbiomul nazal, starea de bine și alte corelate psihologice.

Proiectul propus combină diverse eșantioane de participanți și metodologii ambițioase, inclusiv cercetare de teren în societăți tradiționale precum cele din Amazonul Bolivian și Papua de Vest, teste psihologice și fiziologice la scară largă.

Acest proiect este important nu doar pentru înțelegerea mai profundă a relației dintre simțul mirosului și starea psihologică de bine, dar și pentru posibilitatea de a dezvolta strategii de îmbunătățire a funcțiilor olfactive și psihologice.

Sperăm că rezultatele acestui proiect vor contribui la dezvoltarea unor intervenții inovative în domeniul sănătății mintale și a calității vieții.

Lansarea proiectului a avut loc în prezența prof. univ. dr. Agnieszka Sorokovska, directorul proiectului și specialist în domeniul psihologiei și al olfacției.

„Se estimează că peste 10% din populația adultă a lumii suferă de disfuncții ale oflacției – probleme legate de simțul mirosului; aceste probleme sunt deseori asociate cu alimentația necorespunzătoare, deficiențe legate de atașamentul cu persoane semnificative (ex. relația cu părinții, familia, cuplul), dar și dificultăți la nivelul stării de bine psihologice. După pandemie, olfacția a început să devină un subiect tot mai popular atât la nivel de interes al publicului, ci și în cercetarea științifică”, a spun Agnieszka Sorokovska în argumentarea temei de cercetare.

Variabilitatea abilităților olfactive în rândul oamenilor este prezisă atât de factori genetici, cât și de elemente care țin de mediu (familie și comunitate, educație, experiențele copilăriei și de învățare/dezvoltare, cultură, etc.). În acest proiect însă, cercetarea se va concentra pe un predictor nou și surprinzător, dar potențial relevant pentru abilitățile olfactive – microbiomul nazal (flora nazală); literatura științifică sugerează că structura/compoziția acestui strat bacterial poate prezice pozitiv sau negativ abilitățile olfactive, a mai spus cercetătoarea Sorokovska.

Proiectul vizează studierea acestor variabile în diferite populații ale lumii; pe lângă cea românească, se vor mai studia și triburi precum cele din Papua Noua Guinee sau din Amazon.

Se presupune că abilitățile olfactive ale câtorva dintre aceste grupuri de indigeni sunt deosebit de dezvoltate comparativ cu cele ale populațiilor occidentale (mai ales la nivel de prag minim de sensibilitate) și că diversitatea în compoziția florei nazale și a abilităților olfactive pot fi și funcții ale habitatului locuit (ex.: în pădurea amazoniană vs. zone mai dezvoltate ca infrastructură și acces la resurse industriale, tehnologice); acesta e motivul pentru includerea unei componente multi-culturale în cadrul proiectului.

Această cercetare ar putea fi relevantă pentru proiectarea, în viitor, a anumitor intervenții de tratare, de optimizare a florei nazale pentru a îmbunătăți abilitățile olfactive și, prin extensie, pentru o posibilă creștere în nivelul stării de bine psihologice.