Made în Cluj: o casă se „extinde” cu trei blocuri

Vremea construcţiilor imobiliare după ureche sau fără nici un fel de autorizaţie încă este în toi la Cluj. Pentru majoritatea clujenilor a recunoaşte faptul că infracţionalitatea imobiliară din oraşul lor a scăpat de sub control este deja un lucru banal. Chiar dacă vârful construcţiilor ilegale a fost înregistrat în perioada anilor de prosperitate ce au precedat crizei economice şi pentru mulţi „dezvoltatori imobiliari” recesiunea a însemnat finalul escrocheriilor, pentru unii jucători mai mici a fost tocmai perioada de înflorire.
Aşa că, dacă în unele cazuri investitorii dezvoltă doar un singur proiect, în altele, primăria are de a face cu „clienţi” fideli care au mai multe proiecte imobiliare contestate. Modul în care autorităţile locale înţeleg să aprobe diverse proiecte dă de lucru juriştilor Prefecturii care au atacat în contencios numai în această toamnă trei asemenea proiecte.

Prefectura nu mai face faţă zecilor de clujeni care bat la uşa prefectului să se plângă de blocuri între case, de clădiri care nu au nici un fel de autorizaţie sau de extinderi fără limită a construcţiilor noi. Cele mai multe cazuri se întâmplă, cum era de aşteptat în Cluj-Napoca, unde culmea, există şi o hotărâre de consiliu din 2006 care interzice locuinţele colective în zonele de case. Dar nici Floreştiul sau Apahida nu stau mai rău în acest clasament al aberaţiilor imobiliare.

Cluj, septembrie 2013. Hotărârea de Consiliu Local prin care s-a decis că în Cluj-Napoca nu se mai aprobă blocuri între case a ajuns la vârsta şcolară. Are şapte anişori. Şi totuşi pe strada Romulus Vuia la numărul 8-10 se lucrează la o extindere de locuinţă. Investitorii au cerut aprobarea PUD-ului prin 2007. Şi au primit-o. Pentru subsol, parter, trei etaje, plus etaj retras. Nemulţumiţi de „zgârcenia” primăriei s-au adresat instanţei să obţină ceva mai mult. Şi au obţinut, un demisol în plus. Asta prin sentinţă definitivă, în februarie 2011. Iar apoi s-au apucat de treabă. Numai că s-au gândit să mai suplimenteze şi ceea ce le-a dat instanţa, tot cu un demisol. Totul, evident, într-o zonă de case. De aici a început războiul nervilor cu vecinii disperaţi că în mijlocul caselor lor vor fi construite adevărate turnuri de 22 de metri înălţime. Prefectura Cluj a intrat pe fir şi susţine că în acest caz nu se respectă legea.

Gheorghe Vuşcan: Suntem ca în desenele animate

„Instanțele noastre au început mai nou să elibereze și certificate de urbanism. În acest caz, pe strada Romulus Vuia, comisia de specialitate a aprobat un regim de înălțime care afectează casele din zonă. Dezvoltatorul imobiliar s-a dus în instanță și a obținut și mai mult, pe motiv că este centru de cartier. Practic, acum, parterul blocului a ajuns la nivelul acoperișurilor caselor din zonă. Cum să dai extindere de casă cu trei blocuri? Suntem ca în desenele animate. Domnul arhitect Dinculescu, prietenul clujenilor, care rezolvă arhitectura Clujului şi nu păţeşte nimic, a reuşit să aibă acest proiect în care subsolul şi demisolul au geamuri, în care parterul a ajuns deja la nivelul acoperişului casei vecinilor. Noi am început o acţiune în contencios pentru anularea autorizaţiei”, a spus prefectul Gheorghe Vușcan.

„Am fost personal la control acolo cu cei de la Inspectoratul de stat în construcţii şi cei de la urbanism din primărie. Sunt 40 de familii afectate. Autorizaţia de construire e dată prin sentinţă contradictorie cu ceea ce a aprobat primăria şi prevede o extindere lucrări pentru trei corpuri de clădire. La faţa locului am văzut că e un demisol în plus faţă de ce a dispus instanţa. Un alt aspect sesizat de noi a fost că pe subsol şi demisol nu se respectă linia naturală a terenului pentru că potrivit legii acestea trebuie să fie îngropate, or ei, deşi e teren în pantă, au luat cota cea mai înaltă a terenului. Şi aşa P+3 e de fapt ca înălţime P+5. Ai un parter la 1, 7 metri deasupra, aşa se fentează legea, facem 1-2 etaje în plus pentru că începem de unde vrem cu parterul. Nu putem vorbi de o extindere de casă când de fapt facem trei blocuri lasând doar un perete de fundaţie din clădirea veche şi păstrând blocurile la aceeaşi limită de proprietate. Practic nu mai putem vorbi de respectarea de distanţe”, a precizat şi subprefectul Mihnea Iuoraş.

Vecinii citaţi la numărul 810 dintr-o „eroare”

„Noi am fost criticați că nu am participat la procesul început de dezvoltatori, dar prima autorizație s-a dat în 2007 și adresa care apare în PUD este Romulus Vuia nr. 810. Evident că toți vecinii am zis că nu ne interesează, unde e asta Romulus Vuia nr. 810? Ca apoi să vedem că în mijlocul caselor noastre se ridică trei blocuri. La nivelurile de jos vor fi 39 de locuri de parcare. Vă daţi seama că acolo vor intra şi vor ieşi mereu 39 de maşini. Acolo era un spaţiu verde care deservea patru străzi din zonă. În plus suntem şase vecini. Nu există acordul tuturor, există doar acordul unei doamne. Primăria ne tot zice că acolo e centru de cartier aprobat în 1999. Dar cine l-a aprobat? Oamenii nu trebuiau informaţi? Cum poţi decide că în faţa casei cuiva să se facă o clădire de 22 de metri înălţime, că în zonă să se facă spaţii comerciale şi de birouri. Dar pentru cine? Cine din cartier beneficiază. În prezent se lucrează nestingherit la acest proiect”, a declarat Felicia Pușcaș, una dintre vecine. Prefectul Clujului a mai precizat că, a fost sesizat în mai multe cazuri similare, nu numai din Cluj-Napoca, ci și din comunele Florești și Apahida. Vușcan a adăugat că, instituția pe care o conduce face toate demersurile legale pentru a opri lucrările ilegale.

Constructorul respinge acuzaţiile

„Pentru acest imobil există o autorizaţie de extindere pentru S+D+4E, atenţie 4 etaje. Dacă nu ştim să citim o autorizaţie atunci o putem lăsa baltă. Nu ştiu ce e cu toate controalele astea. E al şaselea control pe care îl am pe această speţă. Dacă era ceva în neregulă, vă întreb, dacă atunci când am ridicat cadrele pentru a face structura şi am stabilit înălţimea, deci revin, dacă era ceva în neregulă credeţi că am mai fi lucrat la această oră la construcţie? Terenul e în pantă, la locul cel mai jos e -9, 71 metri, aşa că e logic să apară aşa. Deci autorizaţia se respectă”, a declarat responsabilul de proiect, Vasile Moroz. Referitor la faptul că unii vecini susţin că nu şi-au dat acordul pentru această construcţie, acesta a precizat. „Potrivit legii ca să poţi să construieşti la limita de proprietate ai nevoie de acordul vecinilor. Dacă nu îl am, mă retrag de la limita proprietăţii conform cu certificatul de urbanism, care a fost întocmit de o echipă de arhitecţi. Am redus din volumul construcţiei şi m-am retras de la limita proprietăţii şi am construit”, a spus Moroz.

Gherilă imobiliară la Cluj

Povestea unei femei care dă bătăi de cap inspectorilor de la Urbanism circulă de mulţi ani pe culoarele primăriei clujene. Fiecare întâlnire cu ea este un caz şcoală pentru aceştia. Iar astfel de întâlniri nu lipsesc. În ultimele luni femeia, pe numele ei Chiş Angela Maria, coordonează lucrările la o misterioasă construcţie care se ridică înghesuită între blocurile cu zece etaje de pe strada Donath. Totul a început cu dărâmarea unei căsuţe de la adresa respectivă şi cu ridicarea parterului. Acum s-a început munca la primul etaj. Cât de sus va ajunge nimeni nu ştie pentru că respectiva clădire nu are autorizare de construire cum de altfel nu a avut nici autorizaţie de demolare. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii nu s-a făcut nici măcar efortul de a solicita un astfel de act. Vecinii care i-au tras de limbă pe muncitorii ce trudesc pe şantier susţin că ar fi vorba despre un bloc de garsoniere. În urma unei convorbiri telefonice difuzate de către Realitatea TV Cluj Chiş Angela a pretins că face doar o renovare a vechii căsuţe rase de pe faţa pământului, dar a mai recunoscut şi că nu are autorizaţie, cu precizarea că o va solicita. La reclamaţiile făcute de către locatarii din blocurile vecine municipalitatea a confirmat ilegalitatea construcţiei. Controalele frecvente ale poliţiei locale nu au oprit până acum înaintarea lucrărilor.

Caz şcoală

Terenul şi vechea casă de pe Donath, nr. 200 aparţineau încă, la momentul documentării acestui articol, potrivit cărţii funciare, lui Mihail Trincă, domiciliat în satul Chesău, comuna Mociu. Cea găsită de nenumărate ori de către inspectorii primăriei la locul şantierului este însă Chiş Angela, o cunoştinţă de-a lui Trincă, alături de care împarte banca pârâţilor într-un proces despre care vom aminti în rândurile de mai jos. Mai mult, clujeanca noastră le-a declarat inspectorilor primăriei că se ocupă de construcţie pe baza unei înţelegeri verbale, iar altă dată că face doar curăţenie în curte. Între timp, în ciuda controalelor, construcţia continuă, pas cu pas. Muncitorii descoperiţi de către Poliţia Locală pe şantier le-au declarat acestora că lucrează pentru o firmă cu numele Adamco, întâmplător sau nu, implicată şi în scandalul blocurilor ridicate tot peste ruinele unei case şi verificate recent de către prefectul Gheorghe Vuşcan pe strada Romulus Vuia.

Cariera doamnei Chiş

Reţeta aventurilor imobiliare al doamnei Chiş a fost testată şi în trecut, după cum susţin oamenii primăriei. Un astfel de caz este cel al lucrărilor de modificare de la casa de pe strada Septimu Albini nr. 82. Aici, inspectorii municipalităţii au descoperit modificări ilegale la o casă veche, făcute de către Chiş Angela. În acte proprietar apărea însă vechiul proprietar, Tuliu Oltean pe care cei de la Poliţia Locală l-au lăsat în pace după ce le-a dovedit faptul că a semnat o promisiune de cumpărare cu cea care construia de fapt. Amenda a ajuns astfel la cine trebuia, tranzacţia imobiliară a căzut, dar Chiş Angela contestă amenda municipalităţii, iar la această oră procesul este pe rol.

Un alt câmp de luptă dintre dezvoltatoarea imobiliară Chiş Angela şi autorităţi a fost pe strada Bistriţiei, nr. 16 unde, conform Inspectoratului în Construcţii, s-au realizat lucrări de recompartimentare în garsoniere a mansardei unei case pe baza unor autorizaţii de construire eliberate în 1994 şi 1995, care prevedea extindere clădire cu un corp de clădire cu demisol, parter şi mansardă. În acte proprietarul şi beneficiarul este un cetăţean german, Silaşi Liviu Alexandru Cosmin, de negăsit la această oră, motiv pentru care nici autorităţile nu au putut verifica lucrările de pe şantier (aflate şi acum în derulare). De vânzarea noilor spaţii s-a ocupat însă aceeaşi Chiş Angela. Numele ei apare de altfel şi la cheltuielile de pe panoul afişat la intrare pentru toate locuinţele de la mansardă.

Cei care s-au pus de-a curmezişul întregii afaceri au fost Silasi Horea Emil şi Doina Constantinescu care au reclamat că li s-a construit pe terenul proprietate personală şi că, noile modificări de la clădirea autorizată au dus la apariţia de ferestre către proprietatea lor. Cei doi se judecă acum cu o întreagă listă de persoane care ar fi cumpărat spaţii în clădirea modificată. Pe listă se află, printre alţii Chiş Angela cu soţul, Chiş Liviu, Chiş Larisa Alexandrina, dar şi… Mihail Trincă, proprietarul de pe Donath nr. 200. Procesul a trenat până acum şi prima şedinţă de judecată va avea loc în luna octombrie. Din această cauză, primăria refuză să autorizeze branşarea la reţeaua electrică pentru apartamentele apărute în clădire.

Ce spune doamna Chiş Angela Maria…

Supărată pentru faptul că inspectorii primăriei îi verifică frecvent şantierele, Chiş Angela Maria susţine că este o victimă inocentă supusă intimidărilor şi presiunilor autorităţilor. Ea refuză să mai comenteze în vreun fel situaţia de pe strada Donath 200, dar recunoaşte că se luptă cu primăria pentru anularea amenzii de pe str. Albini nr. 82. În privinţa cazului de pe Bistriţiei 16, Chiş Angela nu a mai vrut să explice ce caută numele ei pe lista proprietarilor.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Şi în cea mai mare comună din România „se poate””]Recent Transilvania Reporter v-a prezentat un caz similar din comuna Floreşti unde un bloc cu trei etaje şi parter înalt se ridică între case. Asta după ce de trei ori Consiliul Local a respins proiectul cerând investitorului să reducă din regimul de înălţime. Surpriză. A patra încercare a fost cu noroc pentru constructor, care a primit „cadou” un etaj în plus. Şi în acest caz vecinii disperaţi au sesizat autorităţile, inclusiv Prefectura, dar între timp blocul se înalţă nestingherit.[/stextbox]
[stextbox id=”custom” caption=” Vuşcan tună şi fulgeră la adresa ISC: fac controale de figuraţie”]„Inspectoratul de stat în construcţii face controale de figuraţie. Am cerut şi noi o situaţie asupra activităţii lor şi am văzut cu uimire că în ultimele trimestre de anul trecut şi primele două din 2013 au făcut 1.473 de controale. Câte amenzi credeţi că au aplicat? 15 amenjoare că nu le putem numi amenzi, se ridică la valoarea de 29.000 de lei, jumătate de garsonieră. Nu vreau să spun mai multe despre supărările pe care le avem faţă de acest serviciu, dar în câteva zile vom avea o întâlnire şi pe această temă cu ministrul Dezvoltării. Aşa cum ştiţi la Inspectoratul de stat în construcţii avem angajaţi care au dosare penale grele şi nu pentru nişte zâmbete. Acolo trebuie un corp de control al ministerului şi să rămână cei care vor să facă treabă”, a spus supărat Vuşcan.
Prefectul a precizat că ceea ce se întâmplă din punct de vedere urbanistic la Cluj-Napoca dar şi în comunele învecinate este de foarte multe ori în afara legii. „Nu poţi să faci în aceste cazuri o figuraţie de control. Păi au consumat mai mult combustibil cu controalele decât au dat amenzi, Iar nouă ne răspund standard că ei îşi fac datoria”, spune prefectul. Aceasta în condiţiile în care apoi la uşa prefectului vin zeci de clujeni să se plângă chiar de problemele legate de construcţiile noi.
„Am cerut şi un inventar cu construcţiile începute şi neterminate. La Cluj avem celebrul caz Tower unde, de exemplu, trei generaţii dintr-o familie, bunică, părinţi şi copii stau în chirie şi plătesc credite luate pentru că au dat avans pentru un apartament în turnuri, iar blocul nu se mai ridică. Oamenii sunt disperaţi. Am constatat că sunt zeci de asemenea cazuri în care investitorii au luat banii şi au uitat să mai facă şi construcţia”, a spus Vuşcan. Prefectul a adăugat că volumul de muncă pentru angajaţii instituţiei în documentarea acestor dosare este foarte mare, dar că prefectura va continuă să facă demersurile legale pentru a ataca în contencios hotărârile care nu respectă legea.[/stextbox]

Text: Claudia Romitan, Cristian Todea