Lansare de carte: Sistemul bancar românesc, de la Marea Unire la Marea Criză Economică

Filiala Cluj a Băncii Naţionale a României a găzduit lansarea cărţii „Sistemul bancar românesc din Cluj, de la Marea Unire la Marea Criză Economică”, de Septimiu Moga, şef serviciu la Banca Naţională, doctor în istorie şi publicist. Autorul, editorialist la „Transilvania Reporter”, oferă un argument pentru lectura cărţii:

„Adesea, privind vechi fotografii ale Clujului, observăm trecătorii pe care fotograful de acum un veac i-a surprins în piețe orașului, așteptându-și clienții în fața prăvăliilor, domni și femei cochete la plimbare pe străzile de odinioară. În antiteză cu umbrele trecătoare sunt clădirile pe care le recunoaștem din experiențele proprii, ziduri ce ne dau nouă clujenilor sentimentul acelui loc unic pe care îl numim acasă. Aparent, în vechile ilustrate de la Cluj sesizăm antiteza dintre trecător și peren, între oamenii trecători, umbre trecute din timpul nostru și zidurile vechi nemuritoare.

Poate că unii clujeni mai recunosc în acele imagini unele figuri: o străbunică care era doar un copil jucăuș sau o adolescentă frumoasă, un strămoș ce aducea zarzavaturi la piață și își servea mușterii, un om de afaceri, un om politic din vremuri apuse, sau vreun birjar ce își purta clienții către gară sau vreo destinație anume.

Lipsește însă ceva… Care erau gândurile acelor trecători, acelor hoștezeni încărcați cu produse proaspete pe piețele din Cluj, a damelor cochete, a oamenilor de afaceri a vânzătorilor din prăvăliile atât de străine nouă azi? Care erau temerile oamenilor de afaceri, a tinerilor și bătrânilor trecători pe aleile umbrite de acum un veac?

Colecțiile de ziare ale bibliotecilor ne redau câteva crâmpeie din vasta diversitate de probleme ale societății clujene. Drame, tragedii, scandaluri, mari evenimente, mari momente din viața oamenilor de acum un veac sunt redate cu mai mult sau mai puțin talent de către redactorii gazetelor de atunci. Cărțile de istorie a orașului ne povestesc revoltele, momentele nodale ale acelor ani, ne sunt zugrăvite câteva chipuri de clujeni celebrii.

Oare ce ar putea aduce inedit o istorie a băncilor clujene?

Operațiunile bancare reflectă, în mod oarecum paradoxal, nevoile unor oameni. Dorința lor de investiții arată apetitul pentru investiții, o anumită siguranță și o speranță, poate chiar o exuberanță. Din contră, o înclinație mai mare spre economisire înseamnă circumspecție, teamă. Episoadele de panică reflectă sentimentele de neîncredere generalizată. Obiectul creditelor reflectă principalele dorințe ale oamenilor, ale firmelor sau ale unor asociații. Prin urmare, elementul sentimental transpare din istoria unor instituții care pot încorpora nu doar știință economică și tehnici financiare, ci și nevoi și sentimente umane, care adesea se pot extrapola la nivel de societate.

Băncile românești din Cluj au fost nu doar un pol de dezvoltare economică a Ardealului și Clujului ci și un loc în care s-au împletit toate aceste gânduri, nevoi sentimente, au fost adesea colorate cu diverse momente încordate, scandaluri mai mult sau mai puțin publice, asperități politice sau chiar personale, ele au marcat destine, au dezvoltat idei și chiar doctrine, au fost arenele unor prietenii, a unor alianțe umane, economice sau politice dar și teatrul trădării sau pasiunilor de tot felul.

Dincolo de toate stau marile personalități direct implicate în bănci, a căror descoperire poate să surprindă pe multă lume, dar și rezultatele lor. Iris, Cărămidăria Orașului Cluj, Fabrica de Sticlă de la Turda, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Băile Sovata, Tipografia Ardealul și multe altele sunt creații aproape de la zero ale acestor bănci românești. Oamenii, băncile și misiunea lor pe care o considerau sfântă au modelat argila dealurilor clujene, au pus cărămizile dezvoltării, au dat transparență pietrei apusenilor, au armat osatura edificiilor ardelene, au dat o șansă sănătății și virtute zăbavei punând pe hârtie o mică pagină de istorie transilvană”.

Cam asta ne poate spune cartea lansată la Cluj “Sistemul bancar românesc din Cluj de la marea Unire la Marea Criză Economică”.