O altfel de expoziție. 11 ani de la evacuarea forțată de pe strada Coastei

Artiștii clujeni se solidarizează cu cei evacuați de pe strada Coastei și cu activiștii pentru locuire prin realizarea unei machete a zonei demolate în 2010. Pentru a marca 11 ani de la evacuările forțate și relocarea a 76 de familii la Pata Rât a fost deschisă o expoziție găzduită în holul Bibliotecii Centrale Universitare. Planșele expuse spun povestea evacuării, suferințelor și rezistenței celor din comunitatea afectată de acestea.

Pe tot parcursul lunii februarie, în holul principal al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, clujenii pot vizita expoziția “Unde au dispărut copiii de pe canapea?”. Aceasta a fost realizată cu ocazia împlinirii a 11 ani de la evacuarea forțată a celor 76 de familii rome de pe fosta str. Coastei. Planșele expoziției sunt expuse toată luna februarie 2022, iar expoziția se poate vizita cu intrare liberă, conform orarului bibliotecii (luni-sâmbătă între 8-20).

„De aproape 12 ani, prin activismul meu, printre altele, contribui la transformarea experiențelor trăite ale unor nedreptăți în mesaje politice. De fapt, începuturile implicării mele în activismul pentru dreptate locativă și transformarea mea într-un intelectual public sunt marcate de evacuarea în 2010 a comunității rome de pe fosta strada Coastei. De atunci am făcut multe lucruri împreună cu comunitatea, proteste comemorative, depuneri de cereri de locuințe sociale, procese în instanță și altele. Precum am reacționat la multe probleme și inițiative venite din partea comunității de-a lungul anilor, așa am făcut și în cazul dorinței de a avea un monument care să rămână martor al suferinței lor, de care mi-a povestit la un moment dat Linda Greta. Și am început să procedez ca de obicei: să fac legături între comunitate și persoane din oraș care vor să se implice. Așa am ajuns la prima întâlnire cu arhitectul Silviu Medeșan, și apoi cu artiștii Răzvan Botiș și Ciprian Mureșan, contribuind cu ce era nevoie și cu ce mă pricepeam, pentru ca ideea monumentului să se materializeze. Pentru mine, acest monument al evacuării este un monument anti-evacuare și un monument anti-rasist, care este și o oglindă a vieții dinainte ca zona să devină de interes noilor dezvoltări imobiliare. De-a lungul procesului de realizare a machetei monumentului, am făcut legătura la un moment dat cu pregătirile pentru acțiunile din decembrie 2021 de comemorare a 11 ani de la evacuarea forțată de pe str. Coastei. Așa s-a născut ideea realizării expoziției pe care am denumit-o “Unde au dispărut copiii de pe canapea?”, la care printre cei deja amintiți a contribuit și Radu Gaciu. Desigur, prima locație unde ea a fost expusă, era cea unde dorim să amplasăm monumentul, adică fosta str. Coastei. Pe 17 decembrie am făcut un “vernisaj” neobișnuit, parte dintr-un eveniment protestatar mai larg intitulat „Cui aparține orașul smart, dacă…?”, lansând invitații pe căi informale să nu ne aștepte jandarmeria neapărat la fața locului. Acum expoziția a ajuns la Biblioteca Centrală Universitară, căreia îi mulțumim mult că și-a deschis spațiul și către astfel de cauze. Așa ceva nu se întâmplă prea des în Cluj. S-a mai întâmplat odată în 2016, când Muzeul de Artă ne-a oferit curtea sa pentru expoziția “Pata rămâne a tuturor“. Este timpul să se facă dreptate comunității evacuate și mutate forțat în Pata Rât, lângă rampele de deșeuri. Parte din această dreptate este și recunoașterea publică a suferinței prin care a trecut. Reparațiile simbolice sunt importante. Ele sunt și un semn că cei responsabili, în acest caz administrația publică locală, au decis să înceapă să îndrepte ceea ce au făcut, și să treacă de urgență la măsuri efective, să facă suficiente locuințe sociale în oraș care să asigure condiții adecvate atât persoanelor marginalizate, cât și altor categorii sociale eligibile la locuințe sociale de stat”, a declarat Enikő Vincze, profesor UBB, președinta Fundației Desire, activistă în mișcarea Căși sociale ACUM!.

“Ca arhitect activist, cu background în împuternicirea comunităților locale de a-și cere dreptul la oraș și la a-și „construi propriul spațiu urban” (vezi proiectul „La Terenuri” 2012-2019), m-am ocupat de facilitarea întâlnirilor dintre membri din comunitatea evacuată de pe fosta str. Coastei și artiștii Răzvan Botiș și Ciprian Mureșan. Este un paradox faptul că, în Cluj, deși avem artiști de talie internațională, vânduți cu milioane de euro global (cei grupați în jurul galerie Plan B, de exemplu), clujenii nu prea au acces la lucrările acestora. De ce? În primul rând pentru că, datorită pieței imobiliare imposibile, cultura și arta nu mai au loc în oraș: vezi închiderea Fabricii de Pensule, eforturile galeriei Rubik de a avea un spațiu într-un imobil rezidențial nou, închiderea atelierelor de la Centrul de Interes: spațiul e prea profitabil ca să îl folosească artiștii (pentru că nu toți își permit chiria pieței). Paradoxal, Clujul „cultural” nu mai are nicio galerie profesionistă de artă deschisă permanent sau regulat în inima orașului. Cel mult, se folosesc temporar spații (de exemplu, expozițiile Centrului Cultural Clujean etc.). Ciprian Mureșan, care este unul dintre artiștii de succes internațional de la Plan B, ale cărui lucrări se leagă de spațiu urban și au un mesaj politic foarte clar, împreună cu Răzvan Botiș, un artist ceramist cu interes înspre arta conceptuală, au fost de la început interesați de o lucrare creată colaborativ împreună cu cei care au fost afectați de evacuare. Lucrarea rezultată este o machetă la scară a fostei străzi a Coastei, reconstituită de artiști din amintirile celor evacuați – o metodă pe care aș numi-o co-design și care este inedită în spațiul artistic românesc actual. În plus, amplasarea unui monument de for public care să marcheze acest moment al evacuării, pe fosta str. a Coastei, ar crea o premieră în contextul artistic clujean: opera unor artiști contemporani ar fi expusă permanent la Cluj și ar fi accesibilă oricui. În plus, monumentul ar fi și despre dreptul la oraș și la locuire, care deși este garantat prin drepturile omului, depinde atât de mult de o piață imobiliară atât de cinică. Monumentul propus nu este doar despre suferința extremă a romilor mutați de pe Coastei în Pata Rât în iarna lui 2010, ci, după 11 ani de „evoluție și inovație a orașului smart” este și despre „evacuarea” culturii și a artei din orașul de 5 stele. Și poate, o sa fie și despre evacuarea noastră, a celor care, până la urmă n-o să ne mai permitem să trăim în orașul comoară pe care l-am creat împreună și individual”, susține arhitectul Silviu Medeșan.

Această expoziție pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei de a marca simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât. Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și mișcarea Căși Sociale ACUM! au venit cu ideea realizării unei lucrări de artă care să amintească de acest moment și să atragă atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze.

“Ca persoană evacuată de pe str Coastei ideea de a concepe un monument pentru a marca acel moment traumatizant din viața mea și a întregii comunități era în mintea mea de mulți ani, dar ne-am hotărât împreună cu arhitecți și activiști cu care colaborăm de mulți ani să facem acest monument. De asemenea, pentru mine acest monument e ceva de suflet, ceva personal de o importanță care nu se poate descrie în cuvinte. Totodată, ținând cont de istoria grea a noastră, a romilor, noi nu avem un teatru al nostru nu avem monumente care să marcheze cultura istoria sau alte evenimente din viața de zi cu zi. De asemenea, cu acel monument vrem să marcăm prin ce am trecut noi în 17 decembrie 2010 și să nu se mai întâmple nimănui indiferent de etnia lui”, spune Linda Greta Sziga, de la Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei.

Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membrii ai comunității rome, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolat. Realizatorii propun amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei (actuala str. Episcop Nicolae Ivan f.n.). În expoziție sunt prezentate imagini și desene ale acestui monument.

“Am încercat sa redau în lut, prin diverse texturi, locul care a dispărut, iar pentru fiecare detaliu am folosit amintirile oamenilor, poze și filmări anterioare evacuării. Macheta este o miniatura realizataă prin modelaj în lut, construită la scara de 1/200.Aceasta urmează să fie transpusăîn bronz și, sperăm noi, să primească aprobarea pentru a fi instalatăîn locul din care primaria a evacuat cele 76 de familii. Amplasarea lucrarii acolo urmarește să marcheze prezența anterioară a oamenilor și să păstreze momentul evacuării în memoria colectivă a orașului. Persoanele care nu cunosc aceste lucruri vor afla și întelege mai bine secvențe din istoria recentă a Clujului”, a afirmat artistul Răzvan Botiș despre machetă, proiect în care s-a implicat fiind impresionat de situația celor evacuați și solidarizându-se cu aceștia. În crearea lucrării s-au implicat și cei din comunitatea vizată contribuind cu idei, sugestii și viziunea despre semnificația acestei lucrări.

Planșele componente ale expoziției sunt împărțite în trei secțiuni, ele arătând: Locuirea pe str. Coastei, evacuarea și mutarea forțată în Pata Rât; Practicile autorităților publice locale și suferințele pe care le-au provocat, dar și acțiunile activiste derulate în deceniul trecut; Procesul de creație a lucrării, transformarea locului din zona străzii Coastei și monumentul propus pentru amplasarea pe acest spațiu.