EuroNewsletter: Expresul de Europa se împotmolește în România

EuroNewsletter se dorește o sinteză săptămânală a celor mai relevante știri din actualitatea europeană, scrisă relaxat și ferită, pe cât posibil, de limbajul de lemn. Dacă se poate și un pic de umor, cu atât mai bine. Autorul a fost jurnalist timp de 25 de ani, iar acum este comunicator și publicist. Urmărește afacerile europene din preistorie (cca. 1998) și scrie constant pe temă din 2017.

---

Criza politică și PNRR-ul. Fostul ministru al fondurilor europene, Cristian Ghinea, a declarat, marți, după depunerea demisiei, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urma să treacă în ziua respectivă de cabinetul președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen și va fi aprobat la sfârșitul acestei luni. Rămâne de văzut cine o va primi la București pe șefa Comisiei, în octombrie, la vizita uzuală pe care o face în țările cărora li se aprobă PNRR-ul.

Save the date. Miercuri, 15 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta discursul anual privind starea Uniunii Europene (State of The European Union – SOTEU).

SOTEU este considerat unul dintre cele mai importante momente politice ale anului, acesta rezumând evoluțiile anului precedent și setând prioritățile pentru cel ce urmează. Totodată, discursul marchează revenirea la turație maximă a activităților în instituțiile europene, după perioada de vacanță. Discursul va fi urmat de o dezbatere în plen cu membrii Parlamentului European.

De ce se scumpește energia. Prețurile la energie sunt în creștere în toată Europa, nu doar în România, dar țara noastră este prinsă într-o furtună perfectă, scrie Ovidiu Nahoi, pentru RFI România. Spania, Belgia, Grecia etc se confruntă cu aceeași problemă, iar prețurile au crescut alarmant și sunt cele mai mari în țări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia sau România, La bursele energiei din Italia și Franța s-au atins prețuri record, săptămâna trecută. Cauzele sunt scumpirea certificatelor CO2, pentru combaterea încălzirii globale, politica Gazprom de a nu furniza gaz suplimentar în Europa, pentru a presa inaugurarea conductei NordStream 2, și, în cazul energiei electrice, o creștere bruscă a cererii în timpul valului de căldură din vară. Toate acestea au picat în România după o liberalizare îndelung amânată, pe fondul unui sistem energetic ineficient, nereformat și afectat de lipsa investițiilor sau autorități de reglementare incapabile să apere interesul consumatorului în fața unor așa-numiți băieți deștepți, explică analistul.

Cod roșu la Berlin. Alegerile din Germania se apropie de ultima turnantă și, înaintea finișului din 26 septembrie, numai prea crede nimeni într-un comeback de ultim moment al formațiunii Angelei Merkel, CDU/CSU, depășită în toate sondajele de partidul social democrat (SPD), mânat dibaci în luptă de charismaticul Olaf Scholz, actualmente ministru de finanțe. Cele mai recente sondaje arată însă că SPD nu va putea guverna într-o coaliție doar cu Verzii, cu care împart cam aceeași ideologie, ci este necesar un al treilea partid. Cum o nouă alianță cu CDU/CSU nu este bine privită de SPD, social-democrații s-ar putea îndrepta către

a) FDP – un partid pro-business, care, ideologic, este departe de SPD, și al cărui lider a condiționat deja intrarea la guvernare de obținerea postului de ministru de finanțe sau

b) Linke – partidul succesor al comuniștilor din fosta RDG, care este cotat cu 7% în sondaje.

Politico Europe scrie că „spaima roșie” e cât se poată de reală, iar membrii SPD l-ar putea presa pe Olaf Scholz să se alieze cu comuniștii, chiar dacă acesta nu-i agreează, fiindcă au mai multe în comun ca doctrină politică decât cu FDP.

Desigur, pentru a ajunge la guvernare, Linke ar trebui să renunțe la elucubrații precum retragerea Germaniei din NATO, dar, cum deja s-a oferit să fie partener de coaliție, acest lucru nu pare un impediment serios. Posibilitatea intrării la guvernare a comuniștilor a fost enunțată chiar de Angela Merkel, în ultimul său discurs major în Bundestag, marți.

• „Cetățenii vor decide în câteva zile: fie un guvern cu SPD și Verzii care acceptă susținerea partidului Linke sau cel puțin nu o exclude, fie un guvern federal condus de CDU și CSU”.

– a afirmat cancelara de la Berlin.

Expresul de Europa. Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie, și va ajunge în România în data de 17 septembrie. El va opri în peste 100 de localități din 26 de țări în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie. În total, traseul are o lungime de 20.000 km iar trenul va traversa 33 de puncte de trecere a frontierei. Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE, arată reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un comunicat de presă. De-a lungul călătoriei, sunt prevăzute diverse evenimente pentru a întâmpina trenul în gările în care se va opri în Europa. Persoanele pasionate de căile ferate vor putea urmări, de asemenea, dezbaterile care vor avea loc la bord, precum și conferințele privind politica UE în domeniul infrastructurii și rolul rețelei transeuropene de transport.

Doar că… trenul va trebui să frâneze la intrarea în România, unde va circula cu o medie de 40 km pe oră, deşi media europeană a vitezei trenurilor este în jur de 100 km pe oră, a calculat Ziarul Financiar. De la ade­rarea ţării noastre la UE, în 2007, autorităţile locale au reuşit să moderni­zeze doar 125 km de cale ferată din bani europeni, pe când Polonia a reabilitat circa 1.600 km în aceeaşi perioadă din fonduri UE, mai scrie sursa citată.

EuroTic-tac. Un atelier de ceasornicărie din Iași a apelat la bani europeni ca să devină mai performant. Acum, grație fondurilor UE reglează și câteva dintre orologiile vestite ale orașului. Proiectul a mai adus la „clinica de ceasuri” un aparat de sudură în puncte, un strung cu dispozitiv de confecționat roți dințate, un dispozitiv pentru repararea pivoților la ceasurile de perete, o mașină cu ultrasunete pentru curățat ceasuri etc. Aceasta este povestea lui Adrian Rotariu, ceasornicar școlit în Elveția – unde altundeva – și a atelierului său minune dotat pe bani europeni. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

La televizor. Canalul TV National Geographic va realiza un documentar despre construcția podului suspendat peste Dunăre, dintre Brăila și Tulcea. Peste 500 de oameni lucrează acum la acest proiect, care este cea mai mare construcție de acest fel realizată în România în ultimii 30 de ani. Pe pod au fost montate instalații de lumini, imaginea nocturnă a acestuia fiind fabuloasă, a notat Radio România Actualități, pe contul de Facebook. Noul pod care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 440 milioane de euro, din care peste 350 de milioane sunt fonduri europene. Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării, după barajele de la Porţile de Fier.

Presiune pe Polonia. Comisia Europeană a cerut marţi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) să aplice sancţiuni financiare Poloniei, pentru a o obliga să dizolve Camera Disciplinară a Curţii Supreme. Varșovia a anunțat în 16 august că va stopa activitatea Camerei Disciplinare, dar aceasta funcționează bine-mersi. Activitatea acestei instituții a fost declarată de CJUE ca fiind în contradicție cu principiile statului de drept, deoarece exercită presiune politică asupra judecătorilor (un fel de SIIJ de Polonia).

Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 175 de milioane de euro pentru modernizarea și instalarea unei noi infrastructuri de apă potabilă și de ape uzate în județul Olt. Rețeaua de ape uzate va fi extinsă cu 259,08 km, iar prin lucrări se vor reabilita 37,87 km din sistemul existent. În același timp, se vor instala încă 64,41 km de conducte de evacuare, se vor renova zece stații de pompare a apelor reziduale și se vor construi 156 de stații noi.

Londra s-a mutat la Amsterdam. Bursa de valori de la Amsterdam a devansat-o pe cea de la Londra în iulie şi august, devenind cel mai important centru european de tranzacţionare a acţiunilor, în contextul în care Brexitul a forţat investitorii din Uniunea Europeană să folosească platforme din interiorul blocului comunitar, transmite Bloomberg. Potrivit cifrelor comunicate de platforma Cboe Europe, care operează în ambele oraşe, valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la bursa de la Amsterdam a fost de 8,23 miliarde de euro în august, faţă de 7,63 miliarde de euro la bursa de la Londra, după un nivel de 8,86 miliarde de euro în iulie la Amsterdam şi 8,67 miliarde de euro la Londra. Înaintea Brexitului, în 2019, valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la Londra a fost de 17,5 miliarde de euro, pe locul al doilea fiind bursa de la Frankfurt cu 5,9 miliarde de euro pe zi, iar bursa de la Amsterdam a fost abia pe locul şase, cu tranzacţii de 2,6 miliarde de euro zilnic.

Pană de curent. Zece țări europene, printre care și România, nu au nici măcar o stație de încărcare pentru mașini electrice la 100 de kilometri de drum, arată o analiză a Asociației constructorilor europeni de automobile. Top 5 țări cu cele mai multe stații de încărcare la 100 km: Olanda (47,5), Luxemburg (34,5), Germania (19,4), Portugalia (14,9), Austria (6,1). Top 5 țări cu cele mai puține stații de încărcare la 100 km: Lituania (0,2), Grecia (0,2), Polonia (0,4), Letonia (0,5), Romania (0,5).

It’s complicated. În trimestrul doi din 2021, China a continuat să fie principalul partener comercial al UE, ea depășind Statele Unite încă din trimestrul doi din 2020, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Între primul trimestru din 2019 şi trimestrul doi din 2021, procentul importurilor din China a crescut cu patru puncte procentuale (pp). Procentul importurilor din Elveţia a înregistrat o creştere de 0,7 pp, în timp ce importurile din Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite au scăzut cu 3,4 pp, 1,1 pp, şi, respectiv, 1 pp. Aceste scăderi au fost cauzate de pandemie şi, în cazul Marii Britanii, şi de Brexit. La capitolul exporturi, SUA rămâne principala piață pentru bunurile europene, urmată de Marea Britanie, cu creșteri ușoare, și, pe locul trei, se situează China, cu o creștere serioasă de 3,2% procente. Reamintim, China a fost definită de establishmentul european ca fiind, în același timp, „un partener de cooperare, un partener de negociere, un competitor economic și un rival sistemic”.

Tallinn, verde și digital. Dacă vă planificați un city break pentru 2023, luați în calcul Tallinn, capitala Estoniei, un oraș nu mult mai mare decât Clujul. Tallinn tocmai a fost desemnată Capitala Verde a Europei în 2023, câștigând competiția în fața finalistelor Helsingborg (Suedia); Cracovia (Polonia) și Sofia (Bulgaria). Cu un centru listat în patrimoniul UNESCO și o comunitate digitalizată până în vârful degetelor, vechiul oraș hanseatic calcă pe urmele Ljubljanei, alt oraș fost socialist care și-a făcut un nume din politicile „verzi”, el fiind Capitala Verde a Europei în 2016.