Subcultura luptă cu cultura. Cum arată anul agricol 2021, ce îngrijorări planează printre fermieri și de ce varza e trei lei în magazin

Un an agricol bun, spun majoritatea producătorilor. La fel ca anul trecut, spun scepticii, și foarte bun, cei care au obținut producții mari. România anului 2021 față de cea din 2007: „Am plecat de la o producție de cereale de 8,3 milioane de tone și estimăm 34,1 de milioane de tone de cereale în acest an. Un drum de 14 ani în UE ne-a dus la cifra de 34 de milioane de tone de cereale, iar estimările pentru anii următori ne arată că România se apropie de 40-45 de milioane de tone de cereale în jurul anului 2030”, enunță Cezar Iulian Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor și expert analist și consultant pentru comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor Români, citat de Ziarul Financiar.

Și la Cluj, Direcția Agricolă raportează producții bune. Astfel, producția județeană la grâu a fost cu puțin peste 45 de mii de tone, cu o medie de 4.299 de kilograme la hectar. S-au recoltat, de asemenea, cantități importante de orzoaică (aproape 5 mii de tone la soiul de toamnă și peste 26 de mii de tone la cel de primăvară). La orz, producția a fost de 4.358 de kilograme la hectar, în timp ce la rapița pentru ulei a fost obținută o producție medie de 3 mii de kilograme la hectar. Clujul face și producție de mazăre boabe, anul acesta fiind cultivată pe 300 de hectare, de unde s-au obținut 849 de tone de mazăre.

Culturile de primăvară – care încă nu s-au recoltat – în județul Cluj sunt: porumb 41.250 ha, sorg 160 ha, floarea soarelui 5.400 ha, soia 1.630 ha, cartofi 6.800 ha, legume 5.865 ha, fasole 450 ha, sfecla 1.200 ha, plante medicinale 70 ha, plante de nutreț 36.090 ha, flori 15 ha, căpșuni 17 ha.

Cu toate că anul agricol pare bun din punct de vedere al recoltei, el este mai puțin bun din punct de vedere financiar. Fermierii sunt îngrijorați de nivelul pieței, de inflație și de siguranța investirii în noile culturi. „Producția de cereale este una bună”, spune Nicolae Tritean, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda, „dar altceva este îngrijorător, nivelul prețurilor, că au crescut imputurile. Dacă prețul la motorină a crescut cu 20%, la îngrășăminte s-a dublat, la erbicide – la fel, iar energia s-a scumpit și ea, cât va fi prețul la anul? Va avea fermierul român resurse să investească în noile culturi, să folosească sămânță de calitate sau va face rabat? De exemplu, noi producem sămânță de cereale. Anul trecut am vândut foarte puțină și mă întrebam de ce? Am făcut o mică cercetare și mi-am da seama că fermierii, având o producție de grâu foarte slabă, n-au mai putut vinde, n-au avut bani și puținul grâu pe care l-au avut l-au însămânțat pentru anul ăsta. Explicația mi-a fost confirmată de comercianții de substanțe de tratare, care și-au dublat vânzările. Și mă întreb: anul acesta, dorind să-și recupereze pierderile trecute, vor investi ei în sămânța de calitate sau vor reînsămânța tot din producția lor? Asta n-ar fi grav, dacă n-ar diminua calitatea grâului. Dar, cu cât resădești, cu atât pierzi din calitate. Ce să facem, noi încă mergem pe cantitate și lăsăm calitatea mai la urmă.”

SCDA Turda produce sămânță pentru cereale, iar despre producția de anul acesta ni se spune că este la fel de bună ca anul trecut, când vremea în zonă a fost favorabilă culturilor. Dar altceva îi îngrijorează, faptul că nu există cerere pe piața din partea cultivatorilor și că vor rămâne cu sămânța pe stoc. Iar culturile vor scădea în calitate.

„Dacă nu vindem acum, la anul când prețurile la imputuri au crescut, cum vom mai putea vinde? Ori, sămânța dă nivelul de calitate al culturilor! Am spus de câteva ori și către Ministerul Agriculturii, plățile prin APIA ar trebui să fie condiționate și la cereale ca la soia, de un certificat de calitate, pentru că altfel unde ajungem, la calitatea a treia?”, se întreabă directorul Tritean.

Taxe mascate

Producția de legume a fost și anul trecut, ca și anul acesta una destul de bună, ea nedepinzând de vreme la fel de mult ca alte culturi, pentru că legumele sunt cultivate de regulă în solarii, sunt irigate, protejate. „Nu putem spune că avem un an record, dar nici un an slab nu este”, estimează Lengyel Ludovic, președintele Asociației legumicultorilor Viișoara, Cluj. „Nu producția este problema noastră, ci piața, prețurile foarte mici pe care le obținem noi prin vânzarea en-gros. Deși avem contracte cu supermarketurile și treaba ar funcționa, fermierii noștri sunt nemulțumiți de prețurile care ni se oferă. De exemplu, la cartofi, de la noi pleacă la 90 de bani kilogramul, iar în supermarket se vinde la preț dublu sau triplu. La varză, unde anul acesta au fost mari nemulțumiri, noi o dăm cu 1 leu kilogramul și-m magazine ajunge la trei lei. Ori, e firesc să existe adaos comercial, dar nu de două trei ori prețul de producție.”

Consecința a fost că fermierii din asociație au refuzat să mai dea marfa en-gros și au plecat să o vândă individual, la piață.

„Micul producător încă nu are mintea coaptă pentru asociere”, spune Lenghel Ludovic. Și spune acest lucru pentru că deseori se întâmplă, ca acum în cazul producției de varză, să nu le convină prețul obținut de asociație și să meargă să vândă individual în piața agroalimentară.

O altă problemă o reprezintă „taxele mascate”. Președintele legumicultorilor din Viișoara se plânge că, deși taxele de raft și altele a fost scoase prin lege, supermarketurile recurg la taxe mascate. „Sunt supermarketuri care ne cer să livrăm marfa numai în lădițele lor pentru care ne percep chirie sau ne-au pus taxa de refacturare pentru pierderi de 21%, care e foarte mare. La en-gros dăm 3%. Acestea nu sunt altceva decât modalități de taxare mascată.”

Prețul recordului

Producția totală de cereale a României ar putea ajunge în anul agricol 2021 la 34,16 milioane de tone, de patru ori mai mare decât în anul agricol 2007, când România a intrat în UE, crede Cezar Gheorghe, expert analist pentru comerțul cu cereale. Acest nivel de producție este considerat unul record pentru România.

„E un lucru cu care nu ne întâlnim în fiecare zi, e un lucru pe care nu l-am trăit până acum și e un lucru pe care, cu siguranță, nu-l vom mai întâlni curând. Poate vom mai avea recolte foarte bogate, dar cu siguranță vor fi și alte țări, și alte regiuni din lume care vor avea parte de așa ceva. Recolta la nivelul excepțional înseamnă mai mult decât foarte bine. E un moment care reprezintă practic încununarea eforturilor fermierilor din România și, mai mult, este ca o revanșă pentru anul 2020“, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul unei emisiuni ZF Agropower.

Analistul crede că România are potențial foarte mare, dar agricultura românească ar trebui să beneficieze o infrastructură mai bună de irigații, de o logistică – spații de stocare – și de o infrastructură rutieră nouă pentru volumul de marfă care va crește.