Analiză: Statul obez se îngraşă pe nervii și banii noştri

Potrivit Consiliului Fiscal, în perioada septembrie 2012 – iunie 2013 au fost angajaţi 2.325 de bugetari/Foto: Dan Bodea

În ultimul an, numărul bugetarilor a crescut cu 2.300 de persoane. Cele mai multe angajări au fost făcute la Ministerul Afacerilor Interne. Totul în ciuda faptului că Executivul a anunţat restructurări, urmând să plece acasă aproximativ 2.800 de angajaţi ai statului, după cum informa presa centrală.

Numai în subordinea Guvernului, a Secretariatului General sunt zeci de institute şi agenţii care cu greu îşi pot justifica existenţa. Institutul de Studiere a Holocaustului are 42 de angajaţi şi este în subordinea SGG, deşi ar putea fi un departament într-o universitate sau la Academia Română. Guvernul are şi un Institut pentru Relaţiile Interetnice, dar şi o Comisie de Acreditare a Spitalelor sau un Oficiu Naţional pentru Jocuri de Noroc, deşi firesc ar fi ca acestea să funcţioneze la ministerele de resort, cu funcţionari din schema acestora. Explicaţia vine din faptul că puterea politică vrea structuri în care să-şi poată planta clientela, cu cât mai multe şi mai aproape de polii de putere, cu atât mai bine pentru ei. Fenomenul îngrijorător este că fiecare nouă gardă politică şi-a adus proprii clienţi fără a-i putea exclude pe cei vechi şi astfel a îngrăşat şi mai mult schemele statului. El a rămas ineficient şi enervant, iar cetăţenii au ajuns să urască sistemul şi chiar să renunţe la serviciile lui.

Statul obez se îngraşă mâncându-ne zilnic nervii!

Potrivit Consiliului Fiscal, în perioada septembrie 2012 – iunie 2013 au fost angajaţi 2.325 de bugetari. Cele mai multe angajări au fost făcute la Ministerul Afacerilor Interne, peste 2.000 de persoane. De asemenea, apar cu angajări noi şi ministerele înfiinţate în decembrie 2012, precum Ministerul Tineretului – 171 posturi sau Ministerul Dezvoltării Regionale – 908 posturi. Angajări s-au făcut şi la Ministerul Justiţiei, Economiei, Apărării, MAE şi Ministerul Mediului. Cei de la Finanţe au elaborat o statistică potrivit căreia, restructurările au vizat Secretariatul General al Guvernului – 1.539 de posturi, Ministerul de Finanţe – 413 posturi şi Agricultura – 120 de posturi. Angajările în sistem n-ar fi neapărat un lucru rău, dacă s-ar face pe criterii profesionale şi-n mod justificat. Dar relaţia statului prin funcţionarii lui cu cetăţenii lui nu se îmbunătăţeşte.

 “Felul în care se simte omul de rând în relaţia lui cu statul contează enorm în evoluţia unei ţări, a unei comunităţi. Dacă el se simte respins se înstrăinează şi nu poţi construi un viitor cu oameni însinguraţi, dacă nu ţi-i apropii, i-ai pierdut” Marius Lazăr, sociolog

Statul văzut de la vârf

Premierul Victor Ponta a anunţat la sfârşitul lui iunie că Guvernul va introduce regula de angajare de 1 la 1 în sistemul bugetar. Noua regulă se va aplica în primul rând în sănătate şi educaţie. “Vrem să adoptăm ordonanţa prin care desfiinţăm toate posturile neocupate şi introducem posibilitatea de angajare 1 la 1. Acum este 1 la 7 din cauza creşterii de personal. Deci, practic, de săptămâna viitoare, la orice post eliberat se poate angaja o nouă persoană, în primul rând în sănătate şi educaţie, dar şi pentru poliţie vom face acelaşi lucru “, a spus Ponta

În 29 iunie, ordonanţa se adoptă. Ea prevede desfiinţarea unor posturi vacante, dar şi faptul că toate instituţiile şi autorităţile publice pot ocupa prin concurs/ examen posturi conform principiului “unu la unu”, respectiv la un post ocupat devenit vacant un post ocupat. Această măsură s-a luat în ciuda faptului că existau angajamente cu FMI privind reducerea treptată a numărului de salariaţi în sectorul public, prin angajarea unei singure persoane la şapte posturi vacantate, sistem care a fost schimbat şi în prezent se fac angajări unu la unu în principal în educaţie şi sănătate, pentru ca blocajele generate de lipsa de personal să fie eliminate.La finele anului trecut, fostul ministru al Finanţelor Florin Georgescu declara că unele ministere sau instituţii ar putea să facă angajări peste nivelul negociat cu instituţiile financiare, dar pe ansamblul personalului bugetar se va păstra regula o angajare la şapte plecări. N-a fost să fie!

Statul văzut de la bază

Ştiaţi că în Cluj funcţionează o Agenţie pentru Conservarea Energiei? Dar un Institut guvernamental pentru Studierea Problemelor Minorităţilor cu 42 de angajaţi? Dar o Direcţie Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor, alta decât cea de la Primărie sau Inspectoratul de Poliţie? Dacă îi întrebi ceva te vor trimite la Bucureşti cu cererea, motivând că ei , aici, sunt doar filiale judeţene, nu pot da relaţii! Dar au zeci, sute de angajaţi, sedii cu trei-patru etaje şi câteva duzini de şefi.

La APIA Cluj sunt angajate 120 de persoane, majoritatea provenind din sistem, fiind detaşate de la Direcţiile Agricole, Ei au statut de funcţionari publici, iar legea este foarte generoasă cu această categorie: aproape toate procesele pe tema concedierilor au fost câştigate de funcţionari în detrimentul instituţiilor. Aşadar, şefii recunosc deschis că au o instituţie mamult care se mişcă greu şi ineficiet. “ Deşi avem peste suta de angajaţi, am fost nevoiţi ca-n vara aceasta să lucrăm cu 250 de studenţi de la USAMV pentru că sunt mai bine pregătiţi şi pe care i-am luat prin convenţie, cu plata temporară. Pentru ei a fost bine că şi-au făcut practica şi pentru noi că am putut promova nişte programe, dar nenorocirea este că legea nu ne ajută să-i putem concedia pe cei incompetenţi, îi ducem cu noi mai departe, aşa cum sunt, până la pensie” spune Adrian Zaharia, director la APIA Cluj, instalat la începutul acestui an de Conservatori. Are un salariu în jur de 1000 de euro pe lună şi este conştient că instituţia sa nu funcţionează cum ar trebui: singur recunoaşte că are probleme de comunicare cu fermierii şi de eficienţă în relaţia cu ei, că nu există personal instruit adecvat şi că lucrurile merg greu. Pe scările instituţiei, undeva la marginea oraşului stau ciopor ciobanii, veniţi de la Mociu sau Iara. Ei se plâng că funcţionarii APIA le-au greşit “actele” pentru subvenţii, “au băgat alt număr de oi în calculator“ şi, pentru o oaie sau zece, trebuie să refacă tot traseul documentelor. “ Vin din Mociu, a doua oară că prima dată n-am găsit pe cine răspundea de treaba asta. Acum trebuie să-mi corecteze oile, că n-au ieşit la numărătoare, pe mine mă costă drumul şi ziua de muncă mai mult decât face oaia aia, dar nu te poţi juca cu banii europeni! Ei ar trebui să fie mai atenţi, dar nu sunt nici ei învăţaţi cu dinastea noi cum au ieşit acum “ ne lămureşte ciobanul din Mociu.

A ratat ultima şansă

Un gospodar din comuna Crasna, judeţul Sălaj, Ioan Ţ. deşi se află de câţiva ani în pensie a aflat de programele cu finanţare europeană şi s-a interesat cum poate să aplice şi el. S-a hotărât să aplice pentru măsura 141 şi anume „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”. Pentru a întocmi dosarul a apelat la un consultant şi de aici a început “marea aventură”. Printre documentele necesare s-au numărat şi acte care trebuia să le elibereze primăria, dar şi funcţionarii de la APIA. Ioan nu s-a descurajat chiar dacă a trebuit să facă patru drumuri de la o instituţie la alta. “Nu mi-a fost groază să umblu după ce mi s-a spus, am considerat că merită pentru ce avea să ofere această măsură, banii necesari pentru a înjgheba o livadă”. Cu tot optimismul ardeleanului, lucrurile s-au încurcat rău în instituţiile în care funcţionarii au rolul “de a lumina” minţile ţăranilor. Ajungând la consultant cu actele cerute acesta m-a trimis să aduc altele. Pe semne că ce era în actele de la APIA nu bătea cu cele de la primărie”, spune omul păţit de neştiinţa funcţionarilor statului. Aşa că aventura continuă şi Ioan este iarăşi pus pe drumuri. A umblat de vreo 4 ori de la primărie la APIA şi apoi la consultant însă culmea cu documentele eliberate a fost imposibil să se întocmească dosarul. “Le-am spus fetelor de la primărie ca să ceară să fie instruite, că nu pot să încurce oamenii chiar în halul ăsta. Vă daţi seama ce descurajant este pentru oricine nu numai pentru oamenii mai în vârsta ca mine”, afirmă Ioan. În cele din urmă, fără să fie vina lui, Ioan a primit reproşuri şi din partea consultantului care se săturase de întreaga situaţie creată. “Nu pot să-mi pierd vremea cu asta. Am de pregătit şi alte dosare. Am şi eu familie, copiii şi nu am nervi pentru neştiutori”, au fost încurajările consultantului. Aşa că lovindu-se de nişte funcţionari incompetenţi şi de consultanţi agricoli fără de răbdare, Ioan a renunţat să mai aplice pemtru măsura 141. Era ultimul an când vârsta îi permitea să se bucure de un proiect cu finanţare europeană. Acum nu o mai poate face.

 Salarile bugetarilor, o continuă uimire

Econtext a realizat un top al salariilor pe care le au sefii inspectoratelor judetene de politie. Si este vorba despre salariul lunar net. Datele provind din declaratiile acestora de avere.

In total, din cele 41 de judete, avem date despre 40 de sefi (in Teleorman nu a ajuns inca legea privind declararea averii). Din cei 40 de sefi de politie ramasi, cel mai mare salariu il incaseaza Radu Sandu Moldovan, seful Inspectoratului Judetean de Politie Harghita. Acesta merge acasa cu un salariu lunar de 10.767 lei. Record absolut! Este pentru prima data cand seful unui inspectorat judetean de politie castiga echivalentul unei sume de peste 10.000 de lei pe luna. Pe 2012, o analiză econtex arată şi care era situaţia salariilor rectorilor universitari din România. In fruntea listei se afla Remus Pricopie, rectorul SNSPA Bucuresti, care primeste lunar un salariu echivalent sumei de 26.882 lei! Adica peste 6 mii de euro, in contextul in care presedintele tarii are o retributie de circa o 1.300 de euro. Pe locui doi se plaseaza Ioan Bondrea, rectorul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, care pleaca acasa lunar cu 26.223 de lei! Mai mult, pe langa banii din salariu, multi sunt implicati, dupa cum spuneam, in proiecte europene, majoritatea in cadrul programului Resurse Umane (POSDRU).

De exemplu, Pavel Nastase, rectorul ASE Bucuresti, a castgat anul trecut aproape 1 milion de lei impreuna cu sotia sa, tot cadru didactic. Adica circa 250.000 de euro. Numarul salariatilor din sectorul public (definit strict ca administratie publica, educatie, sanatate si protectie sociala) este de 997.000 persoane (aproximativ)- cifra la sfârşitul lui iunie 2009, consemnată de analişti. Numărul salariaţilor bugetari (salariaţi platiţi direct sau indirect din bugetul de stat) era de 1.350.000-1.400.000 persoane. Discrepanta mare cu ţarile europene este la salarii. Şi nu în sectorul public, ci în partea din sectorul bugetar care nu e inclusă în sectorul public (armata, SRI, regii autonome, companii nationale etc). Salariul mediu lunar brut în domeniul bugetar este de 2800 RON. Salariul mediu lunar brut în domeniul public este 2300 RON. Salariul mediu lunar brut pe economie este de 1883 RON.

Date statistice legate de salarii (brut/lunar):

– salariul mediu pe economie: 1883 RON

– salariul mediu în domeniul privat: aprox 1600 RON

– salariul mediu în domeniul public: 2299 RON

– salariul mediu în sectorul bugetar: aprox 2800 RON

– salariul mediu în multinationale: aprox 2250 RON (sf 2008)

– salariul mediu în sectorul bugetar în afara domeniului public: 4052 RON !!

Sute de agenţii

În perioada de austeritate, guvernanţii s-au trezit cu o puzderie de agenţii care înfloriseră pe iluziile boomului economic şi ale liberalului Călin Popescu Tăriceanu.

“Exista 226 de agentii, autoritati, administratii, centre, companii, inspectorate, inspectii, institute, laboratoare, oficii, regii si alte institutii de acest fel care functioneaza intr-o forma sau alta în subordinea Guvernului. Din cele 226, pe care le-am analizat punct cu punct pe parcursul întalnirii cu miniştrii, a rezultat că în urma desfiinţării, comasării sau fuziunii, preluării în diversele structuri ale ministerelor, din 226 ramân 107, cu menţiunea că din cele 107 – 33 sunt obligatorii în raporturile pe care România le are cu UE”, declara premierul Emil Boc în august 2009.

Ce spun specialiştii

Organizaţiile publice sunt deseori percepute predominant negativ de către publicul larg, iar despre asta se fac cercetări serioase în lume. Există impresia că funcţionarii sunt ghidaţi doar de propriile interese şi de obţinerea de beneficii pe seama altora. Conform lui Vigoda-Gadot, politolog la universitatea Haifa, citat de lucrarea unor cercetători clujeni, acest comportament este asociat frecvent cu manipulare, defăimare, subversivitate, moduri nelegitime de folosire a puterii, lipsă de etică, comportament imoral şi corupţie. În România de cele ai multe ori percepţile sunt confirmate de realitate, iar cinismul public se dovedeşte mai mult un realism public.

 Radiografia unei boli: jumătate de ţară nemulţumită

Topul increderii in institutiile de care depinde nivelul de trai al cetatenilor este condus de Guvern, cu 43, 9% incredere. Pe locurile urmatoare s-au clasat Parlamentul – 15, 2% incredere, Primaria – 6, 7%, patronatele – 2, 8%, universitatea – 1, 8%, Casa de pensii – 1, 5%, Consiliul Judetean – 1, 4%, banca – 1, 3%, Presedintia – 1, 3% si Uniunea Europeana – 1, 2%.

Potrivit sondajului INSCOP Research realizat în acestă vară , la capitolul incredere in institutiile politice, pe primul loc se situeaza primariile – 41, 3%, urmate de Guvern – 37, 3% si Consiliul Judetean – 33, 1%. Urmeaza Curtea Constitutionala – cu 32, 7%, Parlamentul – 29, 1%, Presedintia – 25, 6% si partidele – 16, 8%.

Puţini am fost, mulţi am rămas

Funcţionarii publici sunt strict cei care au prerogative de putere publică aşa cum sunt descrişi în legea 188/1999 pe lângă care mai este şi personalul contractual. În situaţia de mai jos nu intra pesonalul contractual.

Situaţia funcţiilor publice la data de 19.08.2013:

-Adminsitraţia publică centrală: 14.535 ocupate.

-Structurile teritoriale ale administraţiei publice centrale:  51.676 ocupate.

-Administraţia publică locală: 88.393 funcţii, dintre care 65.999 ocupate şi 22.394 vacante (aici cu siguranta cifra la vacante a scazut semnificativ intrucat ele au fost taiate).

Menţionăm că aceste cifre reflectă într-un grad foarte redus situaţia rezultată în urma reorganizării potrivit prevederilor O.U.G. nr. 77/2013, deoarece, până în acest moment, doar 14 % din totalul instituţiilor publice au transmis pentru înregistrare în baza de date structurile rezultate în urma reorganizării.

Rareş Rusu(PDL) a fost director la Transelectrica Cluj, pe locul lui a venit Claudia Anastase (PSD), dar fără ca acesta să plece. ”El este în instituție angajat direct al Bucureștiului. A rămas angajat pe postul de manager de proiect și are o tematică dată de București, pentru unul dintre proiectele coordonate din Capitală” explica Anastase. La fel s-a întâmplat la Univers T sau la Direcţia pentru Protecţia Copilului.

Ruxandra Hurezean, Tia Sârca