Realitatea nefardată din spatele procentelor amețitoare ale județului Cluj de la Bacalaureat și Evaluarea Națională

Județul Cluj este, și în acest an, pe primul loc în țară în ce privește procentele de reușită la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat. Cifrele sunt seci și spun așa: la Evaluare Națională – 88,69% procent de promovare și 16 medii generale de 10, la Bacalaureat – 85,24% procent de promovare și 4 medii generale de 10.

Marinela Marc, inspectorul general al Inspectoratului Școlar  Județean Cluj, a vorbit astăzi despre secretele din spatele acestor procente amețitoare, dar și despre problemele cu care se confruntă încă învățământul românesc, în general, dar și cel clujean, în particular.

”Este foarte greu să găsim directori în școli din mediul rural”

”Dincolo de acest procent foarte bun și de numărul mediilor de 10, care ne situează pe primul loc în țară, din punctul meu de vedere, cel mai important este că cea mai mare parte a mediilor obținute de elevii din județul nostru la Evaluarea Națională sunt mari, între 8,00-9,99. Asta înseamnă că cea mai mare parte a elevilor noștri sunt bine pregătiți și e un indicator bun pentru nivelul de ansamblu al pregătirii din școlile clujene, fie ele din mediul urban sau din cel rural.

Spre deosebire de examenul de Bacalaureat, cel de Evaluare Națională are specificul lui în sensul în care măsoară aceste rezultate la sfârșitul unui ciclu de învățământ, dar nu produce efectele pe care le-ar produce nepromovarea Bacalaureatului. Astfel că toți absolvenții claselor a VIII-a, într-o formulă sau alta, se regăsesc admiși în învățământul obligatoriu liceal sau profesional.

Sunt și școli în care rezultatele sunt mai modeste, unde s-au obținut medii sub nota 5: Bobâlna, Luncani, Bonțida, Nireș, Cojocna, Palatca, Traian Dîrjan din Someșeni, Cara și Poiana Turda.

Vorbim de școli aflate în general în zone defavorizate, chiar și Traian Dîrjan, pentru că chiar dacă este în Cluj-Napoca, știm foarte bine că elevii sunt din zona Pata-Rât. Rezultatele proaste nu țin neapărat numai de directori. Însă, în multe din acest zone este foarte greu să găsești pe cineva care să-și asume postul de director. Avem încă localități din mediul rural în care foarte greu găsim pe cineva să conducă școala cu începere de la 1 septembrie. Vedem ce se va întâmpla cu legea directorilor numiți în afara consursurilor, votată în Parlament. E mult mai simplu, dacă ești localnic, să-ți faci orele și să mergi acasă fără să ai nicio altă responsabilitate, precum reparațiile din școală, asigurarea combustibilului, repararea microbuzului școlar, să-l monitorizezi pe șofer dacă face ce trebuie, să vezi dacă profesorii vin și pleacă la timp, dacă părinții își trimit toți copiii la școală, să nu-i implice în treburi gospodărești, și atunci avem puțini care să accepte această responsabilități ale unui director de școală. Nu mai vorbesc de școlile în care majoritatea sunt navetiști. Foarte greu găsești pe cineva dedicat, implicat, care să își dorească să schimbe cu adevărat ceva în bine, să caute metode și soluții pentru a face acest salt.

Apoi, majoritatea școlilor din mediul rural au încă învățământ simultan, și asta e încă o altă problemă pe care foarte greu vom reuși s-o eliminăm. Satele sunt depopulate, se stabilesc acolo doar cei care au îndrăznit să aplice pe fondurile europene și să-și deschidă o afacere legată de agricultură, creșterea animalelor sau turism, dar și așa majoritatea își trimit tot la oraș copiii la școală, și atunci învățământul simultan, oricât ar fi de dedicat acel cadru didactic, nu poate să aducă rezultatele pe care le aduce predarea într-o clasă de sine stătătoare. Într-o oră nu poți face matematică 10 minute într-o clasă, să faci și limba română în alta, sau geografie.

Avem nevoie de schimbări legislative majore. În plus, atâta timp cât legea permite unei comune să aibă personalitate juridică la școală indiferent de numărul de elevi, niciun primar din lume nu va accepta să desființeze școala, din orgolii locale, și să-i ducă în comuna învecinată dacă pentru copii este mult mai bine. Ar trebui investit mult mai mult în niște centre școlare, zonale, regionale, poate și în parcul auto al școlilor. Acum am înțeles că se dorește, prin acest PNRR, să se achiziționeze microbuze și autobuze prietenoase cu mediul, și, repet, comsarea unor școli n-ar fi o soluție rea.”

De ce a scăzut numărul mediilor de 10

”Să ținem cont că anul trecut s-a luat decizia ca din programa de examen să fie scoasă materia din semestrul II. Practic, copiii s-au bazat pe clasele V-VII și semestrul I din clasa a VIII-a, când au fost prezenți fizic la școală, iar în semestrul II a fost doar o perioadă de aprofundare, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor, elevii au repetat mai mult, au fost acasă, materia a fost și ea mai puțină deci, și așa se explică rezultatele mult mai bune din anul trecut școlar față de cele din acesta.

Pe de altă parte, să nu uităm că Evaluarea Națională din acest an s-a desfășurat într-un format nou, după o programă absolut nouă. Acești copii sunt cei care au început ciclul primar cu clasa pregătitoare în urmă cu nouă ani și au mers mai departe cu programe școlare noi până în clasa a VIII-a, în consecință, firesc, și programa de examen a fost una nouă, și chiar formatul subiectului a fost diferit. Au primit o broșură cu 10 pagini cu subiecte, n-au mai avut o foaie și un subiect de examen ca în anii trecuți.

Noi ne-am asigurat că lucrurile se întâmplă cum trebuie pentru acești copii și am asigurat pe parcursul acestui an inspecții tematice la clasele a VIII-a, am cooptat profesori metodiști de română și matematică care au făcut inspecții inopinate în toate școlile, în primul rând pentru a ne asigura că profesorii predau cum trebuie, că toți respectă cerințele noilor programe. Am desfășurat cursuri de formare cu profesorii, am făcut ce trebuie pentru a ne asigura că școlile sunt pregătite și să poată să-i pregătească cum se cuvine pe copii. Cred că și asta a contribuit la rezultatele foarte bune pe care copiii le-au obținut.”

Organizare de nota 10 și la BAC

”Și la Bacalaureat, dacă ne uităm pe grupele de medii obținute, mai bine de jumătate sunt medii de la 7 în sus, și cele mai multe sunt mediile între 8,00-8,99. Asta înseamnă o bună calitate a activităților de învățare.

Am derulat inspecții generale în școli. Au fost situații mai deosebite, pentru că au fost inspecții online, documentele școlare s-au văzut la școală, dar am vrut totuși, chiar și în acest context al pandemiei, să facem aceste lucruri pentru a avea o imagine de ansamblu. Sigur că s-au descoperit și deficiențe li s-a lăsat cu recomandări, în sensul consilierii anumitor cadre didactice să participe la cursuri de formare, în sensul unei legături mai strânse cu familia elevului.

 

În concluzie, referindu-mă atât la Evaluarea Națională cât și la Bacalaureat, plusurile rezultate țin de organizare,  de modul în care fiecare unitate de învățământ și-a pregătit centrele de examen, de modul în care elevii au fost instruiți pentru participarea la examene, și s-a văzut că copiii au fost pregătiți din acest punct de vedere. Apoi, colegii care au fost cooptați în comisiile de examen au fost foarte serioși și responsabili, n-am avut greșeli, cu subiecte date aiurea care să nu corespundă profilului, n-am fost nevoiți, ca în alte județe, să apelăm la subiecte de rezervă, lucru care însemna prelungirea timpului de lucru. Am avut foarte multe cazuri speciale de copii cu probleme medicale cărora li s-a permis prelungirea timpului de lucru, am avut profesori asistenți care să dicteze la nevoie, la nevăzători cu scrierea în braille, n-am avut nicio sincopă organizatorică.”

”Minusurile țin de modificările legislative”

În ce privește minusurile, fără să-mi taxați lipsa de modestie, nu le-aș pune neapărat pe ceea ce înseamnă gestionarea la nivelul județului, sigur dincolo de ritmul de învățare al anumitor copii care, oricum, atâta pot oricât se investește sau se lucrează cu ei, ci țin de modificările legislative. Probabil că un Bacalaureat diferențiat, care să le permită elevilor de la învățământul tehnologic să susțină una din probele de profil din disciplinele la care ei studiază foarte mult, ar aduce rezultate mai bune și pentru aceștia. Deci ei susțin la ultima probă un același examen ca și elevii de la profilul teoretic, adică fizică, chimie, biologie, informatică, ori ei au foarte multe module de specialitate alocate prin programele școlare: contabilitate, marketing, management financiar, ori mecanică, rezistența materialelor, repet toate acestea cu multe, multe ore alocate de-a lungul anului școlar. Există, deci, o inechitate din start pentru acești elevi, față de cei de la teoretic.

Ce are Clujul în plus față de alte județe

”Avem oameni serioși, profesioniști, bine pregătiți, implicați. Se întâmplă activități remediale, nu neapărat cele remunerate, în general școlile au programe speciale mai ales la clasele a VIII-a și a XII-a. Vreau să vă spun că știu foarte multe școli care în timpul acelei vacanțe prelungite de primăvară au ales voluntar, de comun acord cu copiii și cu părinții, să lucreze online. Nu neapărat zilnic, fiecare cum s-a înțeles, dar fără să fie recompensați, pentru că erau conștienți că nu e nevoie de o pauză atât de mare în pregătirea copiilor. Deci se întâmplă lucruri care nu trebuie neapărat controlate, monitorizate, nu neapărat de teama că vine cineva în control.”

”Ar fi un dezastru să revenim la școala online”

”Anul acesta mi s-a părut mult mai greu decât cel de anul trecut, chiar dacă în mare parte aveam echipamentele necesare, aveam o conexiune îmbunătățită în mediul rural la internet, deși știam deja cum se desfășoară anumite lucruri, pentru că lucrurile au stat diferit la nivelul țării, în funcție de această rată a incidenței cazurilor de infectare, și a fost această inegalitate de șanse a multor copii. Unii au reușit să meargă fizic la școală aproape tot anul școlar, în timp ce mulți alții au fost preponderent online la cursuri.

Eu tot timpul mi-am dorit, și am vrut să cred, că nu vom fi nevoiți să revenim de unde am plecat, că lumea va înțelege situația și că se va vaccina, pentru că mie mi-e foarte clar că fără imunizarea întregii populații prin vaccin, acest virus nu va dispărea de la sine. Din păcate, văzând aceste măsuri de relaxare care au apărut și faptul că, iată, nu mai avem acele multe cazuri de îmbolnăviri, cei care erau sceptici și nehotărâți în privința vaccinării, acum sunt parcă și mai vehemenți în a nu se vaccina. Chiar dacă e vară și perioadă de concedii, cred că ar trebui să avem la nivel național o campanie mult mai susținută în a-i lămuri pe oameni că oricum la toamnă va fi o perioadă care să favorizeze bolile respiratorii și că poate vom fi puși din nou în situația de face față unor noi restricții.

N-aș vrea să ne reîntoarcem la ce a fost în ultima perioadă pentru că, dincolo de cum se studiază și de nivelul de pregătire al elevilor în contextul restricțiilor, dezechilibrul acesta emoțional produs de activitatea de învățare la distanță este foarte greu de reglat. Dacă situația va impune reluarea cursurilor la distanță, va fi foarte greu, va fi apăsător pentru toată lumea, profesori, elevi și părinți. Eu sper să nu ajungem acolo”, a mai declarat șefa Inspectoratului Școlar Cluj.

Înainte de vacanță, în județul Cluj, procentul cadrelor didactice vaccinate ajunsese la circa 55 la sută din totalul acestora.