EuroNewsletter: Politică, sex și fotbal

Actualizare: „Raportul Matić”, votat joi de Parlamentul European a produs o furtună în mass-media și social media din România, dată fiind o prevedere care stipulează dreptul bărbaților transgender să nască. Raportul nu trebuie supraestimat. E o inițiativă proprie a parlamentului, adică nu mult mai mult decât o opinie care e transmisă către Comisie. Comisia e singura instituție europeană care are inițiativă legislativă. Dacă și numai dacă Comisia va găsi nimerit să transforme raportul Matić în inițiativă, acesta ar putea deveni o lege europeană. Până atunci, e doar pălăvrăgeala politică. După ce Comisia va propune o lege europeană, inițiativa mai trebuie să treacă o dată prin Parlament, dar și prin Consiliu, care o modifică după plac. Abia atunci vor fi lupte grele, fiindcă va fi cu adevărat o miză.

Politică, sex și fotbal. Consiliul European care a început joi, la Bruxelles, se anunța unul dintre cele mai boring din ultimii ani. Doar o mică hârâială pe subiectul dacă UE se organizeze sau nu un summit cu Rusia (știți, statul acela care își asasinează dizidenții) părea să fie mai cu deranj. Daaaar, Viktor Orbán a reușit, din nou, să-i scoată din țâțâni pe mai toți liderii europeni, naționali și comunitari, după acea lege, despre care am scris și în newsletterul precedent, referitoare la interzicerea promovării homosexualității și pornografiei în rândul minorilor. Regimul Orbán a echivalat, astfel, dintr-un foc, pornografia cu homosexualitatea, călcând în picioare orice fel de drept la tratament egal al minorităților sexuale. Totuși, după ce Polonia a fezandat Uniunea bine pe acest subiect, legea ungurească nu părea să aibă un potențial conflictual major. Totuși, ceea ce săptămâna trecută era doar un bulgăraș, a devenit o avalanșă, după ce primăria Münchenului a cerut voie de la UEFA să ilumineze Allianz Arena în culorile curcubeului – simbol al minorității LGBT – cu ocazia meciului de fotbal Germania-Ungaria, disputat miercuri. UEFA a interzis acest lucru, dar Viktor Orbán și-a anulat oricum prezența pe stadion, iar ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, a făcut aluzii de prost gust cu privire la politizarea sportului, aplicată de naziști.

În timpul meciului, căpitanul Germaniei, Manuel Neuer, a purtat o banderolă în culorile curcubeului, iar Amnesty International, în colaborare cu alt ONG, a împărțit fanilor 10.000 de stegulețe în culorile curcubeului la intrarea pe stadion. Federația Germană de Fotbal a sprijinit acțiunea. De asemenea, cu puțin înainte de începerea meciului, un spectator cu un astfel de steag a reușit să intre pe gazon. Și premierul Bavariei Markus Söder, un „greu” al formațiunii CDU/CSU aflată la guvernare în Germania, a purtat în tribune o mască de protecție în culorile curcubeului.

Meciul s-a terminat egal, 2-2, dar, ca de obicei la fotbal, nemții au câștigat, fiindcă s-au calificat în optimi, în vreme ce ungurii s-au întors acasă, după ce au lăsat o impresie fantastică, pentru dârzenia și dăruirea cu care au luptat în „grupa morții”. Gratulálok!

Prelungiri. În afara terenului, tensiunile politice au însoțit dezbaterea în jurul iluminării Allianz Arena. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, că legea maghiară este „o rușine” și că le-a cerut comisarilor responsabili să transmită o scrisoare în care să exprime „îngrijorările legale”. În opinia Comisiei Europene, proiectul de lege discriminează persoanele pe baza orientării lor sexuale. Prin urmare, doi comisari europeni, Didier Reynders (justiție și afaceri interne) și Thierry Breton (piață internă) i-au adresat, tot miercuri, o scrisoare ministrului justiției din Ungaria, Judith Varga, în care obiectează față de noua lege. Acesta este doar primul pas din procedura de contestare, urmând ca, în funcție de răspuns, Comisia să decidă dacă să atace legea la Curtea de Justiție sau nu. Răspunsul este clar din poziționarea Budapestei față de chestiune, publicată de oficiosul abouthungary.hu: „Declarația președintei Comisiei Europene este o rușine, fiindcă se bazează pe acuzații false”. Narativul regimului Orbán este că legea, de fapt, este o măsură de protecție a copiilor și nu este îndreptată împotriva comunității LGBT.

Cartonaș galben. Într-un gest rarisim, joi, înainte de întrunirea Consiliului European, 17 lideri naționali au semnat o scrisoare comună pe tema noii legi ungare, adresată şefilor instituţiilor europene şi secretarului general al ONU, Antonio Guterres, invitat la summitul european, în care insistă asupra necesităţii respectării valorilor europene. Scrisoarea a fost postată pe Twitter de premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, homosexual declarat.

Țările ai căror lideri au semnat scrisoarea sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Finlanda, Suedia și Țările de Jos. După cum se vede, nicio țară din spațiul fost socialist, cu excepția Estoniei și Letoniei.

Derby la nivel înalt. În acest context, legea ungară a ținut capul de afiș al Consiliului European de joi, deși nu era anunțată în scrisoarea de invitație, publicată miercuri. În Bruxelles, joi, Parlamentul European, Grand Place și alte spații și clădiri simbolice au fost ornamentate cu steaguri LGBT. Înainte de a intra la summit, majoritatea liderilor europeni au avut poziționări dure la adresa Ungariei, cu un plus pentru premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, care a declarat sec că „Ungaria nu mai are ce să caute în UE”. Replica a venit rapid, de la ministra justiției de la Budapesta, Judith Varga, care l-a acuzat pe Rutte, pe Twitter, de aroganță colonială. În timpul summitului, Rutte l-a confruntat direct pe Orbán întrebându-l de ce nu se retrage Ungaria din Uniune. Și alți lideri, printre care luxemburghezul Bettel și portughezul Costa l-au crticat pe Orbán, în vreme ce doar liderii polonez și sloven l-au susținut. Potrivit RFI, România s-a aflat, într-un final, în tabăra criticilor regimului Orbán. Toate aceste fricțiuni nu se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului.

(Dacă vă întrebați de ce insistăm atât cu acest subiect este fiindcă, până acum, nu avem cunoștință de o ripostă așa dură la ieșirile lui Orbán, nici măcar când a tapetat Budapesta cu imaginea fostului președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, pe care îl acuza că aducea emigranți în Europa la îndemnul lui Soros.)

Eșec franco-german. Încercarea Franței și Germaniei de a organiza un summit UE-Rusia, pentru a restarta relațiile înghețate dintre cele două părți a eșuat. Mai multe state din Est, printre care Polonia și cele trei baltice s-au opus, dar nici alte state nu s-au arătat încântate. Concluziile cu privire la Rusia, au fost adoptate târziu, vineri, în jurul orei 2 dimineață.

Noi sancțiuni. Uniunea Europeană a impus joi noi sancţiuni împotriva unor sectoare cheie ale economiei Belarusului, a informat Consiliul European. Sancțiunile sunt parte din represaliile la adresa Minskului, după deturnarea avionului de linie Atena-Vilnius, la bordul căruia se afla dizidentul Roman Protasevici. Noile măsuri cuprind restricţii asupra comerţului cu îngrăşăminte pe bază de potasiu, cu petrol, produse din tutun, şi limitează accesul Minskului pe pieţele de capital din UE.

Summitul liderilor europeni continuă vineri, cu chestiuni economice.

Insight. O analiză de Politico Europe arată cum Coreper, adunarea ambasadorilor statelor membre la Bruxelles, a ajuns cea mai puternică instituție a Uniunii. Coreper (acronim de la Comité des représentants permanents ) are funcția de organism pregătitor pentru deciziile Consiliului. Practic, în cadrul întrunirilor comitetului se negociază fiecare decizie pe care o ia Consiliul. Există două Coreper, în funcție de subiectul discutat, la unul participând șefii reprezentanțelor naționale (Coreper II), la celălalt, adjuncții lor (Coreper I). Mai multe despre cum funcționează Coreper aici. În Coreper II, România este reprezentată de Luminița Odobescu, iar în Coreper I de Clara Staicu. Membrii Coreper au dobândit o putere mai mare în timpul pandemiei, timp în care au continuat să se întâlnească față în față, spre deosebire de celelalte foruri europene, scrie Politico. Rolul major pe care îl joacă acum, ridică semne de întrebare privind transparența, deoarece comitetul se întrunește cu ușile închise și nu publică decât rezumate lapidare ale deliberărilor.

#banieuropeni. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, Băile Felix, una din stațiunile de interes național din România, se renovează. Aici este în desfășurare un proiect european de peste 14,4 milioane de lei care are rolul de a schimba total aspectul zonei. Încremenită în trecut, cu zeci de vestigii care amintesc de vacanțele oamenilor muncii din comunism, stațiunea Băile Felix vrea să își recapete strălucirea. Turiștii care vin în această perioadă în stațiune sunt întâmpinați de dughene și tarabe de toate felurile, de alei sparte, de imobile lăsate în paragină, câini vagabonzi, până și chioșcuri Loto Prono mai străjuiesc aleile. Toate acestea vor dispărea până anul viitor datorită banilor europeni. Un text marca PressHub, semnat de Vasilică Ichim. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Misiune peste mare. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, împreună cu omologii săi austriac, Alexander Schallenberg, și lituanian, Gabrielius Landsbergis, va vizita în perioada 25-26 iunie Armenia, Azerbaidjanul și Georgia, cu un mandat din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, anunță un comunicat de presă al Serviciul diplomatic al Uniunii Europene. Miniștrii se vor întâlni cu șefi de stat și de guverne din Azerbaidjan, Armenia și Georgia. Scopul misiunii diplomatice este de a aplana conflictele din Caucazul de Sud, care anul trecut au reizbucnit, sub forma unui război de două luni în Nagorno-Karabah. Vizita va fi organizată de România, aeronava folosită fiind pusă la dispoziție de armata română. Astfel, țara noastră se profilează ca un lider la Marea Neagră, scrie Calea Europeană.

Statistici bune și rele. Consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare a continuat să crească în România în 2020, ajungând la 79% din media Uniunii Europene, de la 78% din media UE în 2019 şi 63% din media UE în 2016, arată datele prezentate luni de Eurostat. După acest indicator, România este la egalitate cu Estonia şi devansează ţări precum Grecia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria. AIC este considerat un indicator al nivelului bunăstării mai relevant decât produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, deoarece el include toate produsele și serviciile de care beneficiază o persoană, inclusiv alocări sau servicii guvernamentale sau ale instituțiilor non-profit.

Din punct de vedere al PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2020 România a ajuns la 72% din media UE, în creştere faţă de 69% din media UE, în 2019. După acest indicator, România este la egalitate cu Letonia şi devansează Slovacia, Grecia, Croaţia și Bulgaria. În faţa României se situează Polonia, aflată la 76% din media UE, şi Ungaria, 74% din media UE.

Altă statistică dată publicității, marți, tot de Eurostat, arată că nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii au fost cele mai reduse în România (55% din media UE), Bulgaria (56%) şi Polonia (58%).

În schimb, în tabloul de bord al inovării, România strălucește pe ultimul loc, la distanță de contracandidata eternă la contraperformanțe, Bulgaria. Tabloul de bord reprezintă o evaluare comparativă a performanțelor de cercetare și inovare ale UE și ale țărilor membre. Potrivit acestuia, România este la 35% din media UE, în vreme ce Bulgaria e în apropiere de 50%. Stăm mai prost chiar și decât Macedonia de Nord sau Bosnia&Herțegovina, iar ritmul de creștere (patru puncte procentuale în șase ani) nu are nimic încurajator. Tot raportul îl găsiți aici.

Rezumând cu un pic de cinism: nu mai suntem săracii Uniunii Europene, dar am rămas proștii ei.

Miracol? Europa unită! Unul dintre fondatorii Uniunii Europene, Robert Schuman, ar putea deveni sfânt al Bisericii Catolice. Biserica a recunoscut „virtuțile eroice” ale omului de stat, prin urmare acordându-i titlul de „venerabil”, scrie agenția de presă oficială a Vaticanului.

„Robert Schuman (1886-1963) a fost un catolic francez dedicat politicii – înțeleasă ca o misiune și un serviciu, și ca un act de ascultare față de Dumnezeu – care a trăit în rugăciune și a fost hrănit zilnic prin euharistie”, se arată în descrierea făcută pe site-ul citat.

Născut în Luxemburg, devenit cetățean francez, Schuman a luptat în rezistența franceză contra naziștilor. A devenit după război ministru de externe al Franței, deși a vorbit întotdeauna limba franceză cu accent german. Pe 9 mai 1950, el a propus ca resursele de cărbune și oțel din Europa să fie puse la comun pentru a evita alte potențiale conflicte. Ziua în care s-au pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului este sărbătorită oficial ca Ziua Europei. Mai târziu, în 1957, integrarea producțiilor economice ale statelor fondatoare a mers mai departe, dând naștere Comunității Economice Europene, care, în 1993, a devenit Uniunea Europeană.

Pentru beatificare Schuman are nevoie de atestarea unui miracol săvârșit.

Săptămâna aceasta s-au sărbătorit patru ani de la desființarea taxelor de roaming în interiorul Uniunii Europene. În urmă cu câteva luni, măsura a fost prelungită cu încă zece ani.

Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a anunțat marți grațierea celor nouă lideri separatiști închiși după declararea unilaterală a independenței Cataloniei, în 2017. Grațierea va fi parțială deoarece îi absolvă pe politicienii catalani de executarea restului de pedeapsă, dar li se va impune în continuare interdicția de a ocupa funcții publice. Cei nouă – șapte bărbați și două femei – fuseseră condamnați la pedepse între nouă și 13 ani de detenție, pentru implicarea lor în referendumul ilegal pentru independență. Printre cei grațiați nu se numără și cel mai proeminent lider separatist, Carles Puigdemont, care a fugit din țară solicitând azil politic în Belgia. Ulterior, el a fost ales europarlamentar, dar Parlamentul European i-a retras imunitatea, în martie. În iunie, însă, un magistrat de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a suspendat retragerea imunității, până la o judecare mai profundă a cazului.

Rezultatele primului tur al alegerilor regionale din Franţa arată că nici președintele Emmanuel Macron, și nici adversara sa, Marine Le Pen, nu au reușit să obțină scorurile electorale la care sperau. S-a înregistrat un reviriment al partidului conservator Les Républicains, pe fondul unui absenteism major: doar o treime din francezii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Aceasta este cea mai slabă prezență la vot de când se țin alegeri în Franța. Alegerile regionale sunt importante, în contextul în care anul viitor vor avea loc alegeri prezidențiale în Hexagon. Partidul centrist al președintelui Macron a obținut puțin peste 10% din voturi, formațiunea de extremă dreaptă condusă de Marine Le Pen a strâns în jur de 17% din sufragii, în vreme ce Les Républicains s-a situat la circa 27%. Cum s-a votat în fiecare regiune, puteți vedea aici. Turul doi va avea loc duminica aceasta.

Revoluția verde. E posibil ca întreaga populație a Europei să se hrănească exclusiv din alimente produse în UE, până în 2050, se afirmă într-un studiu realizat de Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică. Ca idee, în 2020, 47 % din produsele vegetale au fost aduse din afara Europei. Schimbările necesare în acest sens includ o schimbare a dietei. Mai multe detalii, de la Euronews

Off-topic. Imagini cu Cetatea Bologa (Sebesvár), după reabilitare.